DISTRIBUIȚI

Timişoara are peste 14.000 de clădiri aflate în patrimoniul istoric arhitectural

Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, va propune Guvernului constituirea unui „Fond de urgență pentru patrimoniu”, pentru a finanța intervenții rapide în cazuri de colaps, dar și de punere în siguranță. Propunerea vine după prăbuşirea clopotniţei bisericii fortificate de la Roadeş, din secolul al XV-lea, şi a tunului romanic al bisericii fortificate din Rotbav, din secolul al XIII-lea, reprezentativă pentru Ţara Bârsei. Conform Asociaţiei „Salvaţi Patrimoniul Timişoarei”, în oraşul unde a izbucnit Revoluţia din Decembrie 1989 există peste 14.000 de clădiri cu caracter istoric arhitectural, majoritatea fiind lăsate în paragină.

Directorul Direcției de Cultură Timiș, transmitea că şi legislaţia actuală este de vină, o altă problemă fiind regimul de proprietari.

„(…) Dacă în zona Cetate lucrurile par să stea mai bine, în restul orașului, situația este dramatică. „Pe de altă parte, avem un patrimoniu care se degradează, mai ales în celelalte cartiere, și avem un blocaj legislativ. Autoritățile locale nu pot finanța fațadele și acoperișurile la astfel de clădiri aflate în regim privat pentru că statul român nu ia o hotărâre clară cu privire la ceea ce-și dorește în acest domeniu. Rămânem cu aceste fațade și clădiri nepuse la punct, iar unele devin chiar pericol public”, explica Sorin Predescu.

În octombrie 2015, primarul Nicolae Robu propunea ca impozitele să fie majorate cu 300–500 la sută în cazul proprietăţilor degradate şi a terenurilor lăsate de izbelişte. „Amenzile sunt prea mici. Mecanismul supraimpozitării este mult mai eficient, taxele pot creşte de până la cinci ori pentru proprietăţile neîngrijite şi sumele au statutul de creanţă fiscală, se poate ajunge la executare silită. Scopul, pentru noi, în Timişoara, nu este să dăm amenzi. Nu ne place asta. Trebuie să înţeleagă toţi proprietarii că legea îi obligă să îşi întreţină proprietăţile, nu primarul. Nu e admisibil să ai clădire în centrul Timişoarei şi să nu-ţi îngrijeşti proprietatea”, declara edilul.

Directorul Direcţiei de Cultură Timiş mai transmitea că „este o problemă legislativă la nivel național. Promisiunea către directorii Direcțiilor de Cultură din partea Ministerului Culturii a fost că Legea fațadelor va intra în dezbatere publică cât mai repede, încercând să o introducă în actuala legislatură. Deocamdată nu pot fi folosite nici fonduri europene pentru restaurarea fațadelor. În Timișoara, cele mai frumoase clădiri sunt palate mari, cu mulți proprietari. Există un imobil care are chiar și 160 de proprietari, iar probabilitatea ca ei să se pună de acord este minimă”.

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a realizat un calendar „pe care nu vrei neapărat să-l pui pe perete”, în care au fost prezentate problemele clădirilor și obiectivelor de patrimoniu din judeţ.

Conform lui Sorin Predescu, anul trecut au fost doar 554 avize emise, cea mai mare parte către proprietari privați, scopul fiind atât modificări mici, cât şi reabilitarea unei clădiri. Acesta susţine că circa 10 la sută dintre clădiri au distrus prea mult ca să mai poată fi restaurate ca înainte. Problema este că avizul respective poate fi folosit şi peste patru ani.

Timişoara are cel mai mare patrimoniu de clădiri istorice din ţară.

Aceeaşi părere despre legislaţia de faţă o are şi Vlad Gaivoronschi, președintele Ordinului Arhitecților Români – filiala Timiș. Prof.dr.arh. al Facultății de Arhitectură, din cadrul Universității Politehnica Timișoara, declara că „Legislaţia ocoleşte, cu fineţe, cuvântul «arhitectură». În schimb, acest cuvânt s-a mutat în gura politicienilor, ei sunt arhitecţii. Retrocedările şi felul de a fi făcute au generat un amestec de proprietari, unul letal pentru păstrarea, în bune condiţii, a imobilelor. Se pierde CASA MÜHLE – un simbol ce ține exact de interculturalitatea orașului, de specificul său central-european”.

Ministerul Culturii are în portofoliu peste 600 de monumente de arhitectură în stare de precolaps şi colaps, potrivit hotnews.ro.

O parte din istoria timişoreană, pe cale de a fi pierdută

”Casa Mühle” este într-un stadiu avansat de degradare după ce proprietarii, un cunoscut clan de rromi, i-au demolat parţial acoperişul acum trei ani. Primăria Timişoara a refuzat să cumpere imobilul şi continuă lupta în instanţă pentru luarea măsurilor în vederea siguranţei şi conservării monumentului istoric. În 2013, proprietarul Ionel Stancu a cerut nu mai puţin de 2,5 milioane de euro. Situaţia imobilului – sau a ceea ce a mai rămas din el – pare tot mai complicată. Primăria a câştigat în primă fază, a pierdut ulterior şi se aşteaptă judecarea cauzei.

În momentul în care proprietarii au început să distrugă „Casa Mühle” şi să o lase să se degradeze, protestele din 2012 şi 2013 nu s-au lăsat aşteptate deoarece imobilul reprezintă o parte a istoriei oraşului de pe Bega. Diferite ONG-uri s-au adresat mai multor instituţii, printre care Ministerul Culturii şi instanţei.

A. STOICA

(sursa foto: panoramio.com)

LĂSAȚI UN MESAJ