DISTRIBUIȚI

În repetate rânduri, România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru condiţiile inumane de detenţie din penitenciare. Într-o hotârâre din 2015, analizată pe larg în articolul de la acest link, Penitenciarul Timişoara era menţionat ca fiind “suferind” de supraaglomerare, condiţii precare de igienă, celule infestate cu ploşniţe şi gândaci de bucătărie şi lipsa spaţiilor suficiente pentru servirea mesei şi depozitatea obiectelor personale. Deşi ar fi trebuit să se concentreze pe remedierea gravelor aspecte semnalate, conducerea Penitenciarului Timişoara a ajuns să cheltuie bani chiar şi pe servicii pe care, la o adică, şi le putea asigura prin intermediul deţinuţilor pe care îi “găzduieşte”. Citiţi şi vă minunaţi!

În lumina celor anterior menţionate, dar şi pentru ca nu aveau cum să remedieze până astăzi toate cele semnalate în hotărârea CEDO de anul trecut, logic ar fi fost şi ar fi în continuare ca factorii de decizie din domeniu (pornind de la directorul unităţii timişorene şi adjunctul acestuia) şi terminând cu conducerea executivă a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) să se concentreze în principal pe transformarea condiţiilor inumane de detenţie în… condiţii umane.

monitorizarecontractCredeţi că suma de 28.684 de lei plus TVA, adică 34.420,80 lei, ar fi contribuit – fie şi în mică măsură – la îmbunătăţirea condiţiilor precare de igienă din Penitenciarul Timişoara? Ei bine, indiferent de opinia dvs, conducerea entităţii menţionate a considerat oportun ca banii să fie direcţionaţi, printr-o achiziţie directă finalizată la data de 5 mai a.c., către – cităm – “servicii peisagistică spaţii verzi”, un serviciu contractat cu SC UPG System 2005 SRL Timişoara (detalii în facsimil).

În mod cert şi serviciile de “peisagistică spaţii verzi” pot transforma condiţiile inumane reclamate, pe bună dreptate, de către deţinuţi, în condiţii decente. Dar, tot în raport cu cele menţionate de CEDO, cu siguranţă că spaţiile verzi nu sunt o prioritate dacă ne gândim că, la Penitenciarul Timişoara, printre aspectele reclamate se numără condiţii precare de igienă ori celulele infestate cu ploşniţe şi gândaci de bucătărie.

Şi, totuşi, de ce este achiziţia în discuţie una prin care se aruncă banii printre gratii? Pentru că ne aflăm în faţa unei decizii absolut nefireşti a conducerii Penitenciarului Timişoara.

Pe de o parte, aşa cum se arată în oferta de forţă de muncă disponibilă pe website-ul penitenciarului, entitatea pune la dispoziţie deţinuţi, ca forţă de muncă, pentru persoanele fizice ori juridice interesate într-o multitudine de domenii, inclusiv pentru “lucrări de igienizare şi salubrizare, întreţinere spaţii verzi” sau “legumicultură, horticultură, zootehnie”. Este chiar de notorietate faptul că municipalitatea, direct ori prin firmele cu capital de stat deţinute, ori diverse societăţi private, au folosit deţinuţii ca forţă de muncă pentru amenajarea de parcuri întregi ori spaţii verzi de mai mici dimensiuni în judeţul Timiş.

Pe de altă parte, conducerea Penitenciarului Timişoara a apelat pentru “servicii peisagistică spaţii verzi” la o firmă privată, contractul încheiat în acest sens ridicându-se la valoarea de 34.420,80 lei. O decizie absolut neinspirată, spun persoane avizate, întrucât deţinuţii – după cum deja au dovedit în nenumărate rânduri – ar fi putut asigura, total gratuit, nişte servicii de “peisagistică spaţii verzi” pentru Penitenciarul Timişoara de, vorba omului din popor, “stă mâţa-n coadă”!

Am adus astăzi în discuţie doar un aspect “de culoare” referitor la achiziţiile directe făcute de Penitenciarul Timişoara. Alte lucruri, cel puţin la fel de interesante, sunt însă pe cale a fi dezvăluite. Ţineţi aproape!

Cătălin DOCEA

LĂSAȚI UN MESAJ