DISTRIBUIȚI

Timișoara fierbe. De la o zi la alta oamenii ies din ce în ce mai mulți în stradă, chiar mai mulți după vestea abrogării ordonanțelor, pentru că deja pretențiile străzii s-au modificat, nu mai vrea doar abrogare, vrea demisia guvernului și o variantă nouă de guvern, formată din politicieni fără dosare penale, fără interese, ci doar cu intenția de a respecta planul de guvernare. Interesant este că mulțimea nu are un lider declarat, nici chiar președintele Klaus Iohannis  nu s-a transformat într-un lider al celor din stradă. Așadar, strada își reglementează cererile singură, greoi, nu formulează clar reglementările către guvern. Poate că strada chiar are nevoie de un lider, fie el și politic, care să transmită clar și eficient doleanțele mulțimii. Până una-alta parlamentarii timișeni sunt precauți în declarații, și nu vor să își asume puterea străzii dacă sunt în opoziție,  pentru a nu fi acuzați că escaladează politic folosind momentul acesta de criză ca oportunitate. Pe de altă parte, cei de la putere sunt precauți cu declarațiile, dar susțin guvernul pe care îl reprezintă în teritoriu. De fapt, dumnealor reprezintă nu doar guvernul, ci un partid, o ideologie, la care nu pot renunța pur și simplu, chiar dacă personal poate nu sunt de acord cu toate acțiunile guvernamentale.

Deputatul PNL Ben Oni Ardelean nu are expuneri publice vizavi de evenimentele recente din țară, dar este evident că susține toate demersurile grupului parlamentar.

Marian Cucșa – ALDE – se abține și dumnealui de la comentarii  personale, care să condamne demonstrațiile, dar pe pagina de socializare a scos de la păstrare vechea poveste, fumată și de mult demonstrată a fi neadevărată, despre soția președintelui Iohannis care  ar avea o bază de date cu copii de vânzare. Ar fi totuși mai sănătos să susțină cu argumente guvernul și partidul pe care le reprezintă.

Bianca Gavriliță – PSD – este un bun exemplu în acest sens. Nu face comentarii despre manifestațiile de amploare, dar susține Guvernul Grindeanu. În favoarea guvernului pe care îl susține este de acord cu următoarele argumente ”PSD este, până la viitoarele alegeri, cel mai legitim partid din România. Argumentul privind prezența scăzută la vot e fie pueril, fie manipulator. În ultimii ani chiar în țările cu democrație consolidată prezența la vot e tot mai scăzută. Politicienii nu se bucură niciunde de o mare dragoste din partea cetățenilor, ceea ce e cumva justificat. Dar, pentru că în afară de democrație nu poate exista decât dictatura sau anarhia, societățile europene preferă votul și delegarea deciziei către oamenii politici. Așadar, e absurd și incorect să se spună că cei care nu au ieșit la vot sunt reprezentați de cei care protestează. Nu există așa ceva!”.

Cătălin Drulă – USR – este unul dintre cei mai vocali parlamentari timișeni din opoziție. A demonstrat în Parlament și își spune părerile mereu fără perdea, este un politician asumat.

„România are nevoie de lideri politici, nu de vătafi (și de slugile lor).Problema momentului e că PSD nu știe să gestioneze o situație de majoritate. Ei nu înțeleg democrația decât în termeni de stăpân/vătaf/jupân – așa se comportă Dragnea, așa se comportă ăla de la Vaslui cu răgăliile, așa se comportă toți cei care ne înjură prin Parlament – în termeni de slugi ale acestor jupâni Iordache/Grindeanu/toți acei nimeni puși pe la diverse ministere precum cel de la Energie) și în termeni de „ciocul mic” așa cum ne-a arătat Olguța ieri. Democrația e mai mult de atât – oamenii decenți din PSD trebuie să-și dea seama de asta. A fi în majoritate e o responsabilitate enormă, ai guvernarea țării pe umeri! Nu e treabă pentru căpitani de județ și diverși mafioți locali”, susține acesta.

Marilen Gabriel Pirtea – PNL – vorbește deja despre o altă chestiune care trebuie să vizeze interesul românilor, Bugetul pentru anul 2017. Dumnealui are un plan personal, cel de susținere a mediului universitar. ”Propunerea de buget pe 2017, o amenințare la adresa universităților performante. În spațiul public a fost avansată cifra de 15% drept media creșterilor salariale din învățământ. Ei bine, pentru învățământul superior sunt prevăzuți cu 0,3% mai puțini bani decât în 2016. Nu se spune în spațiul public că universitățile sunt lăsate să deconteze o parte importantă din această creștere, iar acestea nu au resursele necesare. Cu cât o universitate este mai performantă în atragerea resurselor din economia reală, nu de la stat, cu atât va fi mai mare impactul deciziei guvernului. Ce înseamnă o creștere de salariu, decisă de guvern? Universitățile sunt obligate să își crească cheltuielile cu salarizarea, potrivit deciziei. De unde pot veni acești bani? O parte din ei, de la stat, pentru studenții „bugetați”. Or, alocarea pe 2017 este mai mică, aproape egală cu cea din 2016. O altă sursă de venit sunt taxele de școlarizare. Aici sunt însă mai multe probleme. Pe de o parte, numărul de studenți este în relativă scădere, din cauze demografice. Pe de altă parte, contractele de studii sunt multianuale, deci universitățile nu le pot modifica după bunul lor plac. Și chiar dacă universitățile ar crește taxele de școlarizare pentru a-și regla balanța de plăți, costurile creșterilor salariale ar fi suportate de o parte din studenți și de familiile lor, ceea ce ridică probleme mari de corectitudine față de aceștia”.

Pavel Popescu – PNL -, participant activ la demonstrații, iese în stradă de câte ori poate, dar nu face foarte multă vâlvă în jurul protestelor. Însă declarațiile dumnealui se referă mai ales la bugetul de stat, pe care îl vede  nerealist și construit pe o estimare hazardată a creșterii economice. Astăzi, în cursul votării amendamentelor în comisii și parlament pentru buget, speră să obțină, alături de colegii dumnealui, mai mulți bani pentru Timișoara, cu toate că amendamentele opoziției pică la fiecare vot.

Cornel Sămărtinean – PMP – este în momentul de față mai interesat de buget decât de miting, dar vizavi de criza ordonanțelor a depus la Ministerul Justiției un amendament pentru construcţia unui nou penitenciar în afara municipiului Timişoara, prin alocarea sumei de 22.500 mii lei cu sursa de finanțare bugetul alocat Ministerului Justiției.

LĂSAȚI UN MESAJ