DISTRIBUIȚI

„Puţină lume ştie poate, că străzile principale şi cele mai aglomerate ale oraşului nostru, sunt prevăzute la anumite cotituri, unde de obiceiu staţionează pietonii, cu nişte cutii vopsite în culori vizibile şi ţipătoare şi care sunt aprovizionate cu ciocolată sau bomboane furnizate de o anumită fabrică. De asemenea, aceste cutii în aparenţă foarte bune şi practice, mai figurează şi prin anumite localuri publice.

Şi foarte puţină lume şi-a dat seama că aceste cutii ambulante, cu nimic vinovate, ascund sub masca ocrotitoare a firmei ce le adăposteşte, cele mai îndrăzneţe escrocherii posibile de articolele codului penal/

Majoritatea din aceste lăzi sunt deteriorate şi nu funcţionează, iar cel prins în capcană se consolează că a pierdut numai un leu.

Nu îşi dă însă seama, că în urma lui, vor fi înşelate alte sute de persoane, fără ca să se sesizeze cineva, pentru a se lua măsurile de rigoare.

La sate şi la oraş, în toate colţurile uliţelor sunt fixate de stâlpi cutii miraculoase de unde, copilul ţăranului în zadar aşteaptă minunea cu ciocolată, că ea nu se mai iveşte.

Gările oraşelor sunt de asemenea câmpuri vaste de escrocherii ingenioase în favorul câtorva indivizi străini şi în detrimentul populaţiei nevoiaşe.

Aceste originale induceri în eroare a publicului consumator, funcţionează de mai multă vreme şi nu ştim, dacă organele însărcinare pentru supravegherea lor au luat măsuri de îndreptare.

Ştim doar atât, că s-au înaintat mai multe reclamaţii contra acestor abuzuri fără ca cineva să ia măsuri contra unui sistem ce tinde a se permanentiza.

În toate ţările civilizate există anumite organe destinate special pentru a fi în serviciul celor mulţi jecmăniţi de o clică profitoare.

Supunem aceste proprii experienţe organelor judiciare şi poliţieneşti pentru a deprima şi sancţiona aceste mici şarlatanii dăunătoare.

Culeasă de Felix Ostrovschi din „Drapelul” (Anul VI, nr.51, 27 iulie 1935).

LĂSAȚI UN MESAJ