DISTRIBUIȚI
Azi e zi de doliu la Timișoara. Pe 17 decembrie 1989, în orașul în care a izbucnit Revoluția, au căzut primii oameni. Gloanțele au secerat zeci de vieți. Le spunem, de atunci, martiri.
Nicolae Ceauşescu convocase o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţse că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, preciza Ceauşescu.
În Timișoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele Catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”.
Primul om mort în Revoluție a fost o pensionară, Irma Rozalia Pop, de 60 de ani, care, în zona Podului Decebal a fost strivită de un TAB. Femeia se întorcea de la cumpărături când mașina militară a trecut pur și simplu, peste ea.
Puțin după ora prânzului, în Piața Libertății s-a înregistrat primul martir împușcat la Revoluție. Este vorba de Lepa Bărbat, o femeie care traversa piața alături de soț și fiica sa. Asupra lor s-a tras din comenduirea de garnizoană, locul care acum va deveni Muzeul Revoluției Anticomuniste. Femeia a fost împușcată mortal, iar familia ei, rănită.
În seara aceleiași zile de 17 decembrie, o coloană de manifestanți a fost atacată de soldați înarmați cu arme Kalashnikov în zona Podului Decebal. Au murit 5 persoane și au fost rănite 34.
În noaptea ce a urmat, Timișoara a fost sub asediu, pe străzile lăsate intenționat în beznă având loc un adevărat măcel. S-a tras cu muniție de război timp de 12 ore încontinuu.
Bilanț final: 66 de morți, aproape 200 de răniți.

LĂSAȚI UN MESAJ