DISTRIBUIȚI

În ultima perioadă, candidatul USR la primăria Timișoara, Dominic Fritz, a susținut mai multe mese rotunde virtuale, pe pagina sa de Facebook. Joi, un astfel de eveniment online a vizat tema “Timișoara Capitală Culturală Încotro?”.  Concluzia inițiatorilor, dar și a celor peste 40 de participanți a fost că este oportun ca Timișoara să nu fie Capitală Culturală Europeană în 2021, în contextul provocat de pandemia de coronavirus.

Pe lângă Fritz, co-organizatori ai evenimentului au fost europarlamentarul arădean Vlad Botoș, membru în Comisia CULT (Comisia de Cultură și Educație din Parlamentul European) și pe deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților. În ceea ce privește participanții, peste 40 de persoane din societatea civilă, sectorul cultural independent, mediul diplomatic, mass-media și diverse companii din oraș au încercat să găsească răspunsuri la o eventuală amânare a momentului în care ochii Europei culturale vor fi ațințiti asupra Timișoarei. Important de precizat că propunerea de a avea o parte din evenimente în online, propunerea aberantă a parlamentului PNL Marilen Pirtea, care e și rector al UVT, nu a fost luată în calcul de niciun participant la discuție, deoarece exclude beneficiile aduse turismului local/

Dominic Fritz a punctat importanța dezbaterilor în această situație. ”Această pandemie are o putere distructivă. Dar ea poate fi înțeleasă și ca o oportunitate. Cred că trebuie să ne adaptăm contextului și să folosim această situație pentru o reflecție profundă despre ce ar trebui să se întâmple în domeniul cultural și despre cum ar trebui să schimbăm fundamentul cu care operăm în acest domeniu. Discuțiile despre această adaptare trebuie făcute cu încercarea de a acționa ca o comunitate. Nu cred că ar fi bine să se ajungă la un acord între Ministerul Culturii și Primăria Timișoara fără a exista anterior un schimb de opinii și o dezbatere cu comunitatea culturală. Orice discuții despre amânare trebuie să se întâmple deschis și participativ”, a spus Fritz.

Candidatul la primărie mai spune că discuția trebuie avută ținând cont de celelalte orașe care au acest titlu. În 2021, ca de fiecare dată din trei în trei ani, sunt trei orașe cu acest titlu, întrucât se ia și o urbe dintr-un oraș care nu e încă membru UE. În acest caz, e vorba de Novi Sad, pe lângă Timișoara și Elefsina din Grecia. ”Trebuie să existe o presiune comună din partea statelor membre, din partea orașelor, dar și o coagulare și un efort comun din partea mai multor orașe. Este important să avem o perspectivă europeană asupra acestui subiect, nu doar una timișoreană. Marea majoritate a participanților la această masă rotundă a fost pentru o amânare și mi se pare un argument destul de puternic. Pur și simplu nu știm care vor fi restricțiile pe termen mediu și lung și cum va trebui să ne obișnuim să trăim cu acest virus. E nevoie de predictibilitate. Nu mi se pare corect să fim forțați să facem un program care să fie timp de un an întreg doar provizoriu”, a mai precizat Dominic Fritz.

Vlad Botoș a punctat că deocamdată, la nivelul UE, nu s-a discutat ce fel de amânări vor fi și dacă vor fi. ”Actualele Capitale Culturale Europene (Rijeka și Galway) ar putea avea o prelungire până în februarie – martie anul viitor, urmând ca viitoarele Capitale Culturale Europene (Timișoara, Novisad, Eleusis) să aibă, la rândul lor, un an plin. (…) Un program de genul acesta atrage foarte mulți turiști, așa că indicat este să avem un an plin. La nivel european se are în vedere amânarea. Trebuie să vedem ce e mai bine pentru Timișoara: o amânare de doar câteva luni sau o amânare până în 2022 sau chiar 2023. Nu am făcut până acum niciun demers pentru a solicita o amânare, am vrut să discut mai întâi cu reprezentanții domeniului cultural, iar dacă dumneavoastră apreciați că ar fi bine ca acest proces să sufere o amânare, atunci voi susține această propunere”, a precizat Botoș.

Deputatul USR Iulian Bulai a discutat și aspectele colaterale ale unei capitale europene a culturii. ”Pe lângă actul cultural în sine, într-un astfel de context  se dezvoltă un sistem economic ce ține de industrii auxiliare, transport, construcție, HORECA, toate dezvoltate cu aportul culturii. (…) Cred că ar trebui gândită o perspectivă de intercalare a evenimentelor. O Capitală Culturală Europeană digitală nu funcționează, pentru că într-un astfel de context trebuie descoperită moștenirea culturală comună prin interacțiune. (…) Mai degrabă amânăm decât să transformăm acest eveniment într-unul online, care ar avea un impact minim spre deloc. Ar trebui să gândim în modul cel mai creativ măsuri de dezghețare treptată a acestei perioade de inactivitate”, a precizat Bulai.

Bulai a mai propus desemnarea unui secretar de stat special pentru acest domeniu în Ministerul Culturii, cât mai repede.

LĂSAȚI UN MESAJ