Numărul insolvențelor în Timiș respectă trendul descendent de la nivel național. Noua lege a insolvenței a redus mult rata eșecului în rândul firmelor, dar acest lucru nu denotă și o mai mare reușită în afaceri. Din iulie 2014, la nivel național, numărul dosarelor noi de insolvență a scăzut la jumătate, dar doar 5 la sută dintre firmele care intră în insolvență reușeșc să se reorganizeze și să evite falimentul. Acest lucru se întâmplă și din cauza numărului redus de specialiști capabili să construiască un plan de reorganizare. 

În județul Timiș, numărul firmelor care și-au declarat insolvența a ajuns în prima parte a anului 2015, 1 ianu­arie – 30 aprilie, la 194. Numărul insolvențelor s-a redus cu 41 la sută. Anul trecut, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2014, se înregistraseră 333 dosare, iar în aceeași perioadă din 2013 numărul insolvențelor era de 313. În 2013 s-au înfiinţat 2.024 firme noi, dar numărul firmelor nou-înființate scade la 1.788 în 2014. Anul acesta, doar 1.626 de firme iau naștere în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie. Practic, 15 la sută din firmele care ajung pe piață ratează succesul în afaceri.
Unii specialiștii susțin că nu doar noua lege a insolvenței îi ține departe de insolvență pe administratori, ci creșterea economică de la an la an, însă numărul firmelor nou-înființate totuși scade de la an la an. Rata neperformanțelor bancare a scăzut și ea, de la 21 la 14 la sută, dar nu se mai așteaptă o scădere atât de bruscă în viitor. În plus, procentul neperformanțelor în rândul firmelor insolvente este de 90 la sută.
Specialiști ai firmelor de insolvență vorbesc din experiență când spun că numărul scăzut al insolvențelor din ultima perioadă se datorează noii legi. După noul cod, administratorii se feresc de inspectorii fiscali, care trebuie să ancheteze, în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, toate actele contabile. Pentru omiterea prezentării actelor, sancţiunile sunt de natură penală. Acest risc îi sperie pe administratori şi îi determină să negocieze din timp cu creditorii, decât să-și expună toată contabilitatea, fără perdea, în faţa inspectorilor fiscali.
Firmele mici şi mijlocii au fost cel mai puternic lovite de criză, în condiţiile în care şi-au văzut veniturile diminuate drastic şi, prin urmare, nu şi-au mai putut onora obligaţiile de plată către bănci sau furnizori. Rata de neperformanţă ajunge la circa 40% pe segmentul microîntreprinderilor. În acest caz, se întreabă deputatul Cornel Sămărtinean, nu ar fi binevenită o mai bună educație antreprenorială? Doar că întrebarea dumnealui despre insuficienta pregătire a tinerilor antreprenori nu a fost adresată Ministerului Educației, care ar trebui să inițieze aceste cursuri în clasele preuniversitare, ci Ministerului Energiei Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. Acest minister își primește temerarii cu brațele deschise și o serie de măsuri menite să-i ajute să depășească cumpenele economiei de piață. Însă, atunci când încep această aventură, adminstratorii firmelor ar trebui să cunoască deja multe dintre tainele anteprenoriatului.
Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, prin prevederile din noul Cod Fiscal, încurajează dezvoltarea mediului de afaceri. Mai mult prin ceea ce-și propune să facă decât prin ceea de face, ministerul așterne toate măsurile de dorit pentru o economie mai sănătoasă.
Scăderea TVA la 9% la produse alimentare, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică, măsură care a început să îşi producă efectele; scăderea T.V.A. la 20% de la 1 ianuarie 2016, respectiv la 18% de la 1 ianuarie 2018; scăderea cotei unice la 14% de la 1 ianuarie 2019; reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea întreprinderilor fără salariaţi, şi anume: 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi, 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat, 3% + 1.530 Iei trimestrial pentru microîntreprinderile fără salariaţi; eliminarea impozitelor pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Măsura ajută la eliminarea dublei impozitări, la creşterea competitivităţii României şi la menţinerea în ţară a capitalului. De la 1 ianuarie 2016 se dorește eliminarea impozitului pe construcţii; reglementarea pricipiului “in dubio contra fiscum”; reducerea cotei la contribuţiile de asigurări sociale de stat pentru condiiţiile normale de muncă, la angajat – de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianurie 2017 şi la angajator, de la 15,8 la 13,5 de la 1 ianuarie 2017; neimpozitarea profitului reinvestit; reducerea CAS cu 5%; eliminarea/comasarea unui număr de 92 de taxe şi tarife parafiscale; aprobarea legii privind stimularea investitorilor individuali, Business Angels; adoptarea legii privind incubatoarele de afaceri; elaborarea Proiectului de lege privind finanţările participative (crowd funding); elaborarea proiectului de lege privind Mediatorul de Credite pentru IMM-uri; implementarea Programului Româno – Elveţian, prin care se oferă acces la finanţare în condiţii avantajoase; neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregatirea profesională a angajaţilor.

Mirabela VLAD

LĂSAȚI UN MESAJ