„Badea Cârţan” nu reprezintă doar o denumire de piaţă din Timişoara, ci are şi o altă însemnătate. Mai înainte de toate, este apelativul sub care a fost cunoscut un mare patriot român, care şi-a propus să plece din România până la Roma, pe jos, pentru a vedea cu ochii săi dacii de pe Columna lui Traian.
Gheorghe Cârţan a fost un ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania şi unul dintre cei mai mari patrioţi români. Bărbatul distribuia în satele transilvănene, aflate sub stăpânire austro-ungară, cărţi româneşti aduse clandestin din ţară. A străbătut distanţa Cârţişoara-Roma încălţat în opinci pentru a vedea cu proprii ochi Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român.
S-a născut în Cârţişoara, Sibiu, la 24 ianuarie 1849 şi a fost al doilea din cei şapte copii ai familiei. La 24 ianuarie, când românii din Moldova şi Muntenia s-au unit sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Cârţan avea 10 ani. Copilul, ce auzise vorbindu-se de unire, nu înţelegea de ce românii au fost nevoiţi să nu trăiască laolaltă şi de ce oamenii din Ţara Făgăraşului trebuie să trăiască despărţiţi de ceilalţi.
Mai târziu, când împlineşte 47 de ani, îşi pregăteşte straiţa şi pleacă din Cârţişoara în cea de-a treia zi a anului 1896. Cu opinci în picioare şi cu un scop clar, acela de a ajunge la Roma, a trecut în călătoria sa, pe jos, prin oraşe precum Timişoara, Budapesta şi Pisa. După 45 de zile de drumeţie a ajuns la marginea „oraşului etern” şi l-a salutat cu „Bine te-am găsit, maică Romă”.
A dormit pe jos, lângă Columnă, iar când s-a trezit, în jurul lui erau strânşi tot felul de curioşi: de la poliţişti şi pompieri până la măturători. Ziarele din Roma titrau, în ziua următoare: „Un dac a coborât de pe columnă”.
