DISTRIBUIȚI

Pentru ca Timișul să nu mai fie în urma Clujului sau a altor județe, Consiliul Județean Timiș înființează un Consiliu de Strategie și Consiliere Economică. În această structură vor fi implicați primari, rectori, oameni de afaceri, dar și reprezentanți ai corpului consular.

Din administrație, în CSCE vor fi președintele CJT și primarii Timișoarei și Lugojului. Astăzi a avut loc prima întâlnire, atât în format fizic, dar și hibrid, cu 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri. ”Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea e”, spune Alin Nica.

Structura e menită să ajute să recuperăm decalajul de dezvoltare economică. Astfel, potrivit Eurostat, în ultimii 7 ani, Timișul a câștigat 10 puncte în ceea ce privește creșterea produsului intern brut per locuitor, de la 71% la 81%. Clujul a avut 22 de puncte, iar media națională e de 12. În 2019, creșterea economică a Clujului a fost de 6,1%, iar Timișul a avut 1,9%, în contextul în care media națională a fost de 4,1%. ”Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, spune Alin Nica.

O altă problema e lipsa de creștere serioasă în domeniului turismului, unde Timișula avut 42%. Bihorul a avut 115%, Clujula avut 95%, iar Sibiul 74%. În CSCE va exista un birou permanent cu cinci reprezentanți ai mediului de afaceri cu un mandat de un an, doi rectori desemnați de cele patru universități, președintele CJT, cei doi primari, plus un reprezentant al corpului consular. În luna martie va fi următoarea ședință a CECS.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare
2. IT&C
3. HoReCa și Turism
4. Antreprenoriat, IMM și Start-up
5. Cultură
6. Energie și Mediu
7. Mediu Asociativ și ONG
8. Educație
9. Sănătate
10. Fonduri Europene
11. Infrastructură și Construcții
12. Agricultură și Industrie alimentară
13. Muncă
14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș
15. Clubul de Afaceri Româno – German
16. Camera de Comerț Italiană pentru România
17. Clubul Economic Nord – American
18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

LĂSAȚI UN MESAJ