DISTRIBUIȚI

„Organele Siguranţei au reuşit să descopere o puternică organizaţie subversivă compusă din 60 de legionari şi 15 hitlerişti. Organizaţia a fost întemeiată încă în timpul războiului sub şefia legionarului Constantin Ion, fost şeful organizaţiei din Arad. Constantin Ion a intrat în ţară în mod clandestin încă în octombrie 1944, începând în Banat o activitate organizatorică subterană, împreună cu alţi 9 criminali, pe baza instrucţiunilor primite de la Horia Sima. Constantin Ion a fost arestat încă din luna iunie a anului trecut, iar apoi s-a procedat la prinderea complicilor. Între aceşti trădători criminali se află: Locotenentul Laurenţiu Ursu, Sofia Borobaru, sora lui Borobaru V. fugit în Germania, Vasile Didicescu, Persida Stoicănescu, soţia profesorului Stoicănescu, Stelian Popescu (nu este identic cu criminalul de război de la <<Universul>>, Sofia Chiricescu, Octavian Dimitriu, Victoria Grossu şi mulţi alţii care au avut însărcinarea de a organiza şi executa vaste acţiuni de sabotaj, având şi o tabără în comuna Bătuţa, pe Valea Mureşului.

După arestarea lui Constantin, în locul lui a fost pus inginerul Brohonschi, având însărcinarea de a continua organizarea cadrelor subversive care au suferit o stagnare în urma arestării lui Constantin. Inginerul Brohonschi a încercat reorganizarea cadrelor subversive prin propaganda făcută de la casă la casă, a fost însă şi el arestat împreună cu alţi 26 legionari, între care se menţionează: Oprea L., Sferdean Cornel, Nicolae Movoaică, ing. Traian Capăţi, Petru Morariu, profesor din Arad, Lucia Danciu şi Theodor Lungu.

Totodată a fost descoperită o organizaţie clandestină hitleristă, care a fost o ramură specială a organizaţiei legionare, şeful ei fiind individul Albricht care pe timpul dictaturii Antonesciene a fost conducătorul tuturor organizaţiilor sportive hitleriste din România, activând însă azi sub numele de Albu. El a fost ajutat în munca de organizare de hitleriştii: Wertiprach Kathe, Koning Edmund şi alţii. Organizaţia hitleristă a avut două grupări: grupa de rezistenţă şi grupa de informaţii, cu scopul de a comite acte de sabotaj pe întreg teritoriul ţării, cu ajutorul elementelor reacţionare. Această organizaţie dispunea de bani, arme şi material de propagandă, provenite din Germania. În cursul cercetărilor a fost descoperită şi întreaga filială a acestei organizaţii hitleriste din Orşova, în frunte cu individul Zaremba Alfred, care avea asupra lui o serie de documente false. S-a mai stabilit că în această organizaţie hitleristă au făcut parte şi ofiţeri şi soldaţi germani, care după 23 august 1944 s-au ascuns în România.

În prezent, 60 de legionari şi 15 hitlerişti îşi aşteaptă pedeapsa lor binemeritată la închisoarea Curţii Marţiale din Timişoara”. [„Banatul”, Anul II, nr.4, Timişoara, 6 ianuarie 1946].

Strângerea nemţilor

„Conform ordinelor superioare, organele poliţieneşti din Timişoara au început strângerea germanilor din Timişoara, pentru munca obligatorie. Astfel, sunt obligaţi a presta munca obligatorie în folosul Statului Român, germanii între 17-45 ani, iar femeile între 17-30 de ani. Cei din aceste categorii sunt triaţi, de o comisiune specială ce îşi are sediul în Şcoala Notre Dame, conform stării lor sanitare şi aptitudinilor fizice. După triere, o altă comisie de pe lângă Inspectoratul de Poliţie decide repartizarea germanilor la diferite munci de interes general; în primul rând o parte însemnată a germanilor va presta munca obligatorie în minele de cărbuni de la Petroşani, unde se resimte lipsa de braţe, în vederea ridicării producţiei. Sunt exceptaţi germanii, care au luptat în cadrul armatei române pe frontul antihitlerist şi se va lua în considerare situaţia acelora care lucrează la anumite instituţii şi întreprinderi de mare importanţă publică”. [ „Banatul”, Anul II, nr.70, Timişoara, 29 martie 1946].

 

LĂSAȚI UN MESAJ