Învățământul românesc este subfinanțat și plin de probleme, iar proiectul pentru o nouă lege a Educației consideră că o soluție este apariția a încă unui post de conducere la unitățile de învățământ: directorul administrativ. Deputatul PNL de Timiș Marilen Pirtea susține ideea colegului de partid (anterior traseist politic) Sorin Cîmpeanu, deși țara se zbate tot mai mult în sărăcie și nu e momentul să se risipească bani publici pentru viitoare probabile sinecuri.
Astfel, Pirtea încearcă să explice savant de ce e nevoie, pe lângă director și director adjunct, de director administrativ, plătit, evident, din bani publici. ”În cadrul unei școli, regăsim două tipuri majore de procese – procesul administrativ și procesul de învățământ. În prezent, în România, directorul școlar trebuie să facă managementul direct al ambelor tipuri de procese. Spre exemplu, este chemat atât să gestioneze și să asigure baza materială a școlii, cât și calitatea procesului de învățământ, prin acțiuni de observare la clasă a instruirii și oferire de feedback cadrelor didactice. Ambele procese sunt la fel de importante pentru o școală. Totuși, peste trei decade de studii în educație au arătat că leadership-ul școlar axat pe procesul de instruire din școală are o influență pozitivă semnificativă, de mărime medie, asupra performanțelor elevilor (vezi spre exemplu colecția de meta-analize publicată de Hattie, 2009, 2012). În acest context, studiul TALIS 2018, publicat de OECD, evidențiază faptul că, în numeroase state, directorilor li se cere să depășească rolul tradițional de administratori în favoarea asumării unei poziții de conducere axate pe managementul curriculum-ului și al instruirii (OECD, 2018). Din păcate tot același studiu OECD (2018, volumul I) ne arată că directorii raportează că doar o mică parte din timpul lor poate fi dedicat managementului instruirii, majoritatea timpului fiind alocat aspectelor administrative”, spune Pirtea, coordonat al Comisiei de Educație și Cercetare PNL.
Mai mult, Pirtea susține că la Universitatea de Vest din Timișoara, unde a demisionat pe final de mandat pentru a putea fi din nou rector, resimte beneficiile acestui sistem. ”Ca răspuns la un asemenea context, în SUA, în anul 2002, a fost propus și pilotat modelul School Administration Model, cunoscut sub denumirea de SAM. Modelul are trei variante și în fiecare dintre acestea centrală este preluarea responsabilităților administrative de către o persoană dedicată, care să degreveze directorul general de implicarea directă în aspectele operaționale ale administrației. Studiile inițiale ale pilotării modelului au arătat că în școlile în care s-a implementat modelul SAM, directorii au ajuns să dedice mai mult de 70% din timpul lor managementului procesului de instruire și de gestionare a curricula (Shellinger, 2005). Includerea prin proiectul de Lege a învățământului preuniversitar aflat în dezbatere publică a postului de director administrativ în organigrama școlii este o decizie de tip SAM, care are toate premisele să crească eficiența managementului școlilor noastre, astfel încât să putem vedea în viitor atât școli mai bine dotate și pregătite pentru procesul didactic, cât și rezultate școlare mai bune. Această poziție de director administrativ este implementată și în România de ceva timp la nivelul universitar, iar ca rector al Universității de Vest din Timișoara pot să-i confirm eficiența și, ca atare, necesitatea”, a mai punctat Pirtea.
Desigur, Pirtea așteaptă sugestiile dumnevoastră. ”În calitate de președinte al Comisiei de Educație și Cercetare din PNL, îi încurajez pe toți cei interesați să ne transmită observații legate de pachetul legislativ pentru învățământul preuniversitar, cât și pentru cel legat de învățământul superior. PNL a lansat, pentru un si mai mare ecart necesar pentru procesul dezbaterii, o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro, un spațiu de dialog despre viitorul educației”, mai spune deputatul.
