Pandemia de coronavirus a oprit multe activități, dar nu și cercetarea științifică. Proiectul NETMIN, privind decontaminarea solurilor poluate cu metale grele din activitățile miniere, a continuat în aceste sens cu activitățile de laborator, cu implicarea a unor profesori de la trei mair universități timișorene.
Proiectul a fost lansat în toamna anului trecut, cu implicarea Institutului de Minerit și Metalurgie din Bor, serbia, dar și Universitatea Politehnica din Timișoara. Vorbim despre un proiect de cooperare transfrontalieră România-Serbia, mai precis, un program interreg IPA, cu denumirea completă „formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere”. În principal, sunt vizate zonele unde au fost iazuri de decantare și halde de steril, plus zone în care apele care au străbătut galeriile miniere ies la suprafață. În acest sens, în partea românească s-au colectat probe de sol din mai multe zone ale Banatului.
În proiect a fost implicat profesorul Radu Șumălan, de la la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I” a Banatului din Timișoara. Cadrul didactic a propus utilizarea a două plante două plante indicator pentru fitoremediere solurilor, și anume, orzul și cupa. Probele de sol au fost plasate în vase de vegetație cu cele două plante bioindicator. După vegetație, plantele au fost separate și uscate la temperatura camerei. Rădăcinile au fost separate de tulpină și a urmat calcinarea. Probele de cenușă au fost apoi mineralizate, pentru a se determina conținutul de metale grele, spectrometrie de absorbție atomică.
Au existat două cultivări succesive de acest gen. Trebuie spus că plantele care absorb un conținut ridicat de metale grele nu sunt indicate pentru consumul uman și animal, dar pot fi utilizate industrial. ”Solurile curate și sănătoase sunt indispensabile pentru viață în general, pentru producerea hranei, menținerea sănătății populației și a biodiversității. Ele reduc vulnerabilitatea noastră la schimbările climatice, la secetă și inundații. Deși percepția generală este că solul reprezintă o resursă abundentă, trebuie subliniat că această resursă nu este regenerabilă (1 cm de sol se formează în circa 100 de ani, în condiții propice specifice climatului temperat)”, spune Radu Șumălan.
În proiect a fost implicată și Daniela Duda-Semian, de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara, a fost și ea implicată în proiect. ”Încă în anul 400 î.e.n., Hipocrate a publicat o listă a unor aspecte ce ar trebui cuprinse în cadrul unei evaluări medicale corecte, incluzând caracteristicile pământului/solului unde trăiește pacientul, ca influență esențială asupra stării de sănătate. Cu toate acestea, abia la începutul secolului XX a fost acceptată ideea influenței solului asupra stării de sănătate. Plantele absorb numeroase elemente din sol, cu roluri importante în evoluția lor”, spune profesoara de la UMFT.
Rezultatele din România urmează să fie comparate cu cele din Serbia. ”Comparăm rezultatele noastre și cu cele obținute de la colegii noștri din proiect, din Bor, Serbia și împreună vom propune autorităților locale modalități de fitoremediere a solului din zonele miniere active sau unde exploatarea minieră s-a sistat, pentru o cât mai bună gestionare a calității solurilor”, spune profesoara Cornelia Munteanu, directorul proiectului NETMIN, cadrul didactic la Universitatea Politehnica din Timișoara.
Vara aceasta vor avea loc ateliere de lucru în cadrul cărora specialiștii din proiect se vor întâlni cu autoritățile locale și locuitorii din zonele miniere, deopotrivă din România și Serbia, pentru a lise prezenta modul prin care cultivarea plantelor poate fi omodalitate de reducere a poluării solului. Ulterior, plantele pot fi utilizate pentru obținere energiei electrice.
