Proiectul transfrontalier prin care în țara noastră se realizează o replică a sanctuarului neolitic de la Parța e pe cale să ajungă la final. De anul viitor, cei de la Muzeul Banatului ne promit că vom putea vizita obiectivul istoric dedicat cultului fertilității, specific perioadei menționate.
Primele descoperiri arheologice din perioada neoliticului de la Parța datează din anii ’30, dar sanctuarul propiu-zis a fost realizat la sit, în urma unui proiect intensiv, sub coordonarea arheologului Gheorghe Lazarovici, cel care este consultat și în prezent de conducerea Muzeului Național al Banatului în privința sanctuarului. El a recomandat să nu se mute sanctuarul în casa ridicată, ci să se facă o replică, utilizând în mare parte, pământ din Lunca Timișului. ”Sanctuarul neolotic este foarte important pentru România și unic în lume. Dorința noastră a fost să facem replica 1 la 1. Arhitectul Lazarovici ne ajută foarte mult la construcția replicii. Lucrările sunt avansate. Sperăm ca în decembrie 2022 să terminăm”, spune directorul Muzeului Național al Banatului, Claudiu Ilaș.
Sanctuarul de la Parța e compus din două încăperi, altarul și camera unde se aduceau ofrandele. Statuetele înfățișează un taur și o zeitate feminină, specifice cultului fertilității din Neolitic. Estimările sunt că sanctuarul datează de aproximativ 6000 de an. E de precizat că sanctuarul era utilizat, la fel ca și altele din vremea respectivă, ca un templu solar. În ziua echinocțiului de toamnă și primăvară, soarele pătrunde printr-un orificiu al templului și lumina perfect altarul, datorită poziționării precise a sanctuatului. Unul mai mic există replicat și la Castelul Huniade, iar directorul Ilaș spune că îl putem vizita, deși toată lumea se gândea că edificiul medieval e închis publicului. ”Se poate vizita acest sanctuar și la Castelul Huniade, în replică de 1 la 3. Se poate vizita și acum, dacă se face o solicitare de grup, care poate fi alcătuit și din câteva persoane”, a punctat directorul.
Proiectul, finanțat prin programul de cooperare transfrontalieră româno-sârbă, a început în anul 2019. Au fost ample discuții despre mutarea sanctuatului original în casa cu un etaj construită la Parța, de la zero, sau dacă săs e facă replica 1 la 1. Arheologul Lazarovici, una dintre somitățile domeniului în România, s-a opus categoric mutării sanctuarului originl, plasat într-o încăpere foarte mică, ce nu prermite vizitarea cu grupuri. ”Domnului Lazarovici, care este mai în vârstă, îi este frică să nu se deterioreze sancatul dacă l-am muta. Vom decide în curând, nu mai putem aștepta. Sanctuarul s-a făcut pe vremea comunștilor, e într-o încăpere mică, unde pot intra maximum cinci persoane, și nu poate fi vizitat”, a mai explicat Claudiu Ilaș.
Timp de cinci ani, accesul la sanctuar, gestionat de Muzeul Național al Banatului, va fi liber, pentru că este un proiect cu bani europeni. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă se va organiza și o linie de transport pentru a duce acolo și timișenii care nu au mașină personală. ”Fiind vorba de un proiect pe fonduri, la un astfel de obiectiv nu avem voie să obținem un venit, sau să acoperim doar cheltuieli minime. Pe perioada de sustenabilitate de cinci ani, accesul va fi liber. Probabil va trebui să luăm legătura cu SMTT să vedem în ce măsură pot asigura un astfel de transport. Dacă nu, vom explora soluții diferite”, a spus managerul de proiect din cadrul Consiliului Județean Timiș, Adrian Lupuț. CJT este implicată în proiect alături de muzeu și de partea autorităților sârbe.
La Majdan, localitate din nord-estul Banatului sârbesc, s-au alocat bani pentru reabilitarea unui cimitir medieval, descoperit în jurul ruinelor unei biserici datată din secolul al XII-lea, construită peste ruinele unui alt lăcaș de cult, datând din secolul al XI-lea. Și acolo, totul este aproape de finalizare, deoarece anul 2022 este cel de finalizare a investițiilor. Per total, cu cele două situri devenite vizitabile, se dorește creșterea numărului de turiști în regiunea DKMT.
