În contextul în care oficial nimeni nu declară dacă în acest an, Colterm va avea bani pentru certificatele de mediu, Dominic Fritz dorește să ceară de la Guvernul României terenul pe care se află CET Sud. Reamintim, există un dosar în rem deschis de procurori pe tema scoaterii unor bunuri de sub sechestrul pus de ANAF pentru datoriile companiei locale de termoficare și transferate în patrimoniul municipalității.
Este vorba de 53 de hectare de teren pe care se află CET Sud, care, de altfel, și produce mare parte din energeia termică, deoarece, față de CET Centru, folosește și cărbune. Pe aceste hectare de teren aflate în proprietatea statului român se aglă instalații, utilaje, drumuri de exploatare, calea ferată pe care ajunge cărbunele, platforme de depozitare, conducte, plus 87 de construcții tehnice utilizate d eColterm pentru a produce apă caldă și încălzire. Solicitarea se va face după ce se va vota acest lucru azi în ședința de Consiliul Local Timișoara, prima din acest an. Desigur, dacă proiectul va trece de votul aleșilor locali. Baza legală e o ordonanță de Guvern din 2019, care spune că aparțin municipalităților reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente.
Interesant este că Fritz vorbește de devalizare, deși nu este clar cum ar putea Guvernul României să facă asta în cazul Colterm. ”Este încă unul din demersurile pe care le facem pentru întregirea patrimoniului orașului. Cerem Guvernului României să transfere cele 53 de hectare de la CET Sud în proprietatea Timișoarei pentru a putea continua investițiile de modernizare și salvare a sistemului de termoficare centralizat. Este o acțiune absolut firească de a preveni orice tentație ca acest teren să ajungă prin mijloace dubioase la persoane care nu au nicio legătură cu interesul orașului și Timișoara să fie din nou devalizată. Din păcate Timișoara are o tristă tradiție în acest domeniu: de-a lungul anilor orașul a fost jefuit de terenuri, cladiri industriale, vile centrale. Vrem să evităm riscul ca și aceste 53 de hectare de la CET Sud să aibă aceeași soartă. Sunt convins că Guvernul României va înțelege miza demersului nostru și va urgenta acest transfer de proprietate”, spune primarul, părând mai degrabă într-un nou ”film” în care userițtii sunt mereu băieții buni, iar ceilalți, personaje negative.
Reamintim, după ce a declarat că ”Primăria nu are cazane”, Ruben Lațcău nu a convocat Adunarea Generală a Acționarilor Colterm, la vremea respectivă formată din întreg consiliul local. S-au scos de sub sechestru bunuri deținute de Colterm pe care ANAF pusese poprire, în contul datoriilor companiei, iar acestea au ajuns în patrimoniul municipalității, gratis. Evident, au existat plângeri penale pentru acest lucru, iar Ruben Lațcău a și fost audiat în acest sens de procurori. Deocamdată, dosarul este în rem, și nu s-a anunțat că vicele sau altcineva are calitate de inculpat.
Informațiile Timișplus de la vremea respectivă erau și despre intervenția SRI, întrucât oprirea activității Colterm este un aspect despre siguranța populației timișorene. Alte controverse de când a venit USR la putere legate de Colterm au fost situația jenantă și profund imorală creată de fostul director pus de Fritz, Bogdan Nanu, care, cu antecedente penale de delapidare din tinerețe, cum a venit, și și ”tras” o mașină de 20.000 de euro, așa, ca director! Probleme au fost și pe vremea lui Robu, desigur, descoperindu-se că primăria avea compartimente în clădirea Colterm de pe strada Piatar Craiului fără a plăti chirie!
Altfel, revenind la cele 53 de hectare de teren, primăria spune că are nevoie să el aibă în proprietate deoarece a depus un proiect pe fonduri europene în valoare de 230 de milioane de lei, pentru a trece la producția de energie electrică și termică prin cogenerare. Anterior, Colterm a anunțat că va folosi și biomasa pentru a mai reduce costurile cu gazul și cărbune, dar nu s-a ami anunțat când va începe efectiv acest proces. Așa cu nu este clar nici cu ce bani se vor lua certificatele de mediu aferente poluării din 2022, care trebuie achitate până la 30 aprilie anul curent.
