Duminică a fost ultima zi în care la Muzeul Național de Artă din Timișoara s-a putut vizita expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși. Însumat, au fost peste 130.000 de vizitatori, iar profitul expoziție a atins 137.000 de euro, bani ce revin muzeului.
Expoziția ”Brâncuși: surse românești și perspective universale”s-a deschis s-a 30 septembrie și a durat până la 28 ianuarie, iar în ultime vreme am văzut numeroase cozi, smen că perioada a fost, poate, prea scurtă. La închdiere, s-a lansat și o monedă omagială din argint, de către Banca Națională a României. Cu această ocazia, veșnicul director al instituției, Mugur Isărescu, a fost prezent la eveniment. Moneda are pe o parte chipul lui Brâncuși, iar pe verso, Palautl Baroc din Timișoara. Ea se lansează pentru vânzare marți, 30 ianuarie, iar o bucată costă 547,40 de lei. Tirajul e de 500 de exemplare și moneda se va putea cumpăra din sucursalele BNR din București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța
Expoziția a adunat 130.000 de vizitatori, iar 3000 au intrat gratuit, în maratoanele din 20 decembrie și 15 decembrie. „Închidem capitolul Brâncuși, dar ne angajăm să ducem mai departe înțelegerea și aprecierea continuă a artei. Element central al Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția Brâncuși constituie punctul de plecare pentru Timișoara, Capitală a Artelor Vizuale. În această perioadă, am demonstrat că suntem capabili să găzduim și să organizăm evenimente culturale de anvergură, că suntem deschiși la diversitate și avem resursele necesare pentru a construi o comunitate culturală vibrantă. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă implementarea expoziției-fenomen și, desigur, zecilor de mii de vizitatori, pentru că au făcut parte din această călătorie unică”, a declarat Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș.
26.000 de elei au făcut 900 de vizite. ei au venit din 26 de orașe, dar și 18 sate și comune, precum și alte țări: Germania, Austria, Franța, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria. ”Expoziția Brâncuși de la Timișoara a arătat două lucruri extrem de importante care vor sta la baza evenimentelor culturale viitoare din România. Pe de o parte, a fost un exemplu de colaborare de succes între entități culturale din România și marile muzee ale lumii, printre care Centre Pompidou și Tate Modern. Pe de altă parte, suntem încântați și copleșiți de reacția publicului față de expoziție, de emoția care se simte în rândul vizitatorilor și de modul în care această expoziție a lărgit apetitul publicului pentru cultura de calitate. Este un semn că România intră într-o logică sănătoasă, în care cultura devine un obicei și nu o excepție”, a declarat Ovidiu Șandor, Comisarul expoziției și Președintele Fundației Art Encounters.
Expoziția a costat 1.222.000 de euro, dar a avut venituri de 1.359.000 (900.000 din bilete și 459.000 din sppnsorizări), ceea ce lasă un profit de 137.000 de euro. Transportul operelor cu blindate, dar lia sigurările, au fost cea mai mare aprte a costurilor. De asemenea, sume importante s-au alocat pentru curator, arhitec, echipele de instalare și dezinstalare, scenografie, comunicare, mediere și întreținere a expoziției. Banii rămân la muzeu. „Expoziția a avut un impact remarcabil în presa internațională și a fost, fără doar și poate, elementul de excelență al Capitalei Europene a Culturii, arătând că Muzeul Național de Artă Timișoara se poate reinventa ca un magnet cultural pentru public și situa cu onoare în lista de referință a muzeelor europene”, a spus Filip Petcu, Directorul Muzeului Național de Artă din Timișoara.
Există și un catalog al expoziției în română în engleză, realizat de curatoarea Doina Lemny. Catalogul cuprinde 190 de imagini ale suclpturilor, desenlor, fotografiilor cu Brâncuși, dar și diferite imaigni documentare, plus texte scrise de 16 itorici români, englezi și francezi. „Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii de puritate universală şi va rămâne pentru secolele următoare ca singurul obstacol de netrecut; «Patria mea! Familia mea, adierea brizei, norii care trec, râul care curge, focul care dogorește, iarba verde, iarba uscată, țărâna, zăpada». Aceste note de atelier exprimă concepția cosmogonică aflată în centrul operei lui Brâncuși atunci când este privită ca întreg și pe care această expoziție și-a dorit s-o transmită”, a declarat Doina Lemny, curatoarea expoziției și editoarea catalogului.
Unele clase ale vizitatorilor minori au beneficiat și de un program de ateliere oferit de către Institutul Francez și Muzeul Național de Artă din Timișoara. ”Constantin Brâncuși este, fără îndoială, unul dintre cei mai mari artiști moderni. Institutul Francez din România a fost onorat să contribuie la realizarea acestei expoziții, eveniment care este și o etapă importantă în cooperarea noastră culturală bilaterală. Este o legătură firească cu marea retrospectivă care se pregătește la Centrul Pompidou din Paris și care va pune în valoare cele două țări ale noastre. Dorim să ne exprimăm recunoștința față de toți cei care au muncit pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment, un eveniment care și-a lăsat amprenta mult dincolo de Timișoara, precum și admirația noastră pentru curatoarea expoziției, Doina Lemny, care a reușit să reinventeze un mod de a-i ajuta pe oameni să-l descopere sau să-l redescopere pe Brâncuși”, a declarat Julien Chiappone-Lucchesi, Directorul Institutului Francez din România.
Pentru anul în care Timișoara a fost capitala europeană a culturii, Muzeul Național de Artă a găzduit și expoziții aniversare dedicate lui Paul Neagu și Victor Brauner.
