DISTRIBUIȚI

Ziua Națională a fost marcată anul acesta fără paradă militară la Timișoara, în condiții mai austere, specifice vremurilor pandemice pe care le traversăm. Evenimentul a avut loc în Parcul Central ”Anton Scudier”, la Monumentul Ostașului Necunoscut.

De altfel, la ceremonie s-au adunat doar câțiva timișoreni curioși, în contextul în care soarele a ieșit în sfârșit, cu toată că este o zi geroasă. După sosirea Prefectului de Timiș alături de generalul Dan Ionescu, s-a intonat imnul României, ”Deșteaptă-te, române!”, de data aceasta doar cu interpretarea fanfarei militare. la Ceremonie au fost prezente efective ale Brigăzii 18 Decebal, dar și ale Jandarmeriei. După momentul imnului național, a urmat slujba ținută de un sobor de preoți.

Festivitatea a continuat cu discursul premierului Ludovic Orban, citit de Prefectul de Timiș Liliana Oneț. Ulterior, au fost depuse coroane la monumentul Ostașului Necunoscut, de către Dominic Fritz, primarul Timișoarei, Alin Nica, președintele consiliului județean, Liliana Oneț, dar și generalul Dan Ionescu. Finalul festivității a fost marcat de intonarea a două cântece românești cu mesaj patriotic.

Ziua de 1 Decembrie marchează unificarea României cu Ardealul, după încheierea Primului Război Mondial, moment ce a marca tunificarea tuturor provinciilor istorice locuite de poporul român. Anul acesta s-au sărbătorit 102 ani de la Marea Unire. Cu toate că data are o puternică încărcătură simbolica, 1 Decembrie a devenit Ziua Națională abia din 1990.

Iată un scurt istoric (Wikipedia.org):

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.[1].
În anul 1990, după revoluția anticomunistă din anul 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 16 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.[4] Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională.

Alegerea zilei de 1 Decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.[5]

Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli.[6] Petre Roman, prim-ministrul de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.

LĂSAȚI UN MESAJ