După abolirea regulii certificatului verde pentru prezența la evenimentul de Ziua Națională, mulți timișoreni au venit la festivitatea de 1 Decembrie din Parcul Central. Distanțarea a devenit o amintire, evenimentul s-a prelungit peste durata anunțată, iar discursul primarului Dominic Fritz a ridicat multe sprâncene, deoarece, pe lângă utilizarea unor expresii care nu există în limba română, a conținut și referiri atipice pentru un moment, totuși, solemn.
Tradițional, festivitatea a început cu prezentarea onorulu militar. La ora 11, o sumedenie de timișoreni, inclusiv cu mulți copii, au venit la Monumentul Ostașului Nescunocut, mulți dintre ei fluturând steaguri tricolore. Regula purtării măștii s-a respectat, însă nu și cea privind distanțarea, mai ales că nici autoritățile nu s-au străduit să le recomande oamenilor să nu își sufle în ceafă unul altuia.
După intonarea cu fanfara militară a imnului național „Deșteaptă-te, române!”, a urmat o slujbă ținută de un sobor de preoți. De aici, programul evenimentului, care trebuia să țină 30 de minute, s-a decalat foarte mult. A urmat discursul subprefectului cu atribuții de prefect, Ovidiu Drăgănescu, unul uzual pentru Ziua Națională.
A vorbit și primarul Dominic Fritz, prezent la eveniment alături de viceprimarul Cosmin Tabără. Germanul a abordat un discurs neconvențional, despre momentul uniri Banatului cu România, eveniment care nu s-a petrecut la 1 Decembrie 1918, ci în 1919. Fritz s-a bucurat să vadă copii, ca de obicei. ”Mă bucur că sunt foarte mulți copii”, a spus edilul în debutul cuvântării sale.
Ulterior, germanul a pomenit despre faptul că Unirea a venit după război, că în Timișoara existau păreri împărțite despre țara în care ar trebui să se integreze Banatul, despre faptul că în oraș au funcționat multe spitale de campanie, dar și despre faptul că o găscă ajunsese să coste cât o vacă, din cauza inflației post prima deflagrație mondială.
Fritz a vorbit liber și asta s-a văzut când s-a deplasat la alt pupitru, din cauza unor probleme cu microfonul. Deși a învățat românește, edilul mai are aspecte ale limbii pe care nu le stăpănește. Astfel, a folosit expresia din limbile anglo-saxone ”Aceasta zi s-a întâmplat acum peste 100 de ani”, dar și ”Eram pe calea ferată”, expresii utilizate greșit în limba română.
Discursul destul de lung al primarului a fost urmat de un discurs mult mai de bun-simț al vicepreședintelui de CJT, Cristian Moș. Marele absent de la eveniment a fost președintele CJT, Alin Nica. Ulterior, reprezentanții autoritățile au depus coroanele la Monumentul Ostașului Nescunoscut. La festivitate au aprticipat și parlamentari sau consilieri locali sau județeni.
Au urmat două cântece patriotice, ”Marea Unire nu se uită niciodată”, dar și ”C-așa-i românul”. Totul s-a încheiat cu defilarea soldaților, polițiștilor, pompierilor și a Fanfarei militare, într-o îmbulzeală care nu a fost tocmai bine gestionată de autorități.
