Dacă vi se pare că auziți oameni boscorodind când stau în stații mult timp pentru transportul în comun sau dacă vine o ramblă de tramvai, aparent, aveți acces mai „concret” la viața urbei decât studiul Barometrul calității vieții. Cercetarea sociologică realizată de Universitatea de Vest din Timișoara arată atât de optimist încât aproape că zâmbim, însă apoi ne și amintim că este un an electoral.
Izul electoral pare să se simtă din faptul că oamenii din Timișoara sunt foarte mulțumiți de viața aici. Spre 70% dintre timișoreni cred că orașul se îndreaptă într-o direcție bună (studiul a început din iarnă). În contrast cu acești 69,2% care sunt optimiști privind orașul, doar 29,4% cred același lucru despre România. 41,2% dintre intervievați cred că Europa merge într-o direcție bună. În barometrul prezentat anul trecut, doar 65,7% dintre timișoreni credeau că orașul merge într-o direcție bună. La fel ca în 2022, 33% dintre timișoreni cred că viața alor a devenit mai bună. Însă creștere e la nemulțumriea persoanelor de peste 35 de ani, adică o vârstă de la care, în unele domenii, intervin greutățile de angajare, care iată, nu sunt străine nici Timișoarei, de la o vârstă încolo!
Totuși, oamenii spun că este ușor de găsit un loc de muncă în Timișoara, însă locuințele sunt scumpe. Ceea ce place oamenilor în Timișoara sunt școlile, unviersitățile, facilitățile culturale, accesul la magazine și supermarketuri. Deși nu pare neapărat și firesc, oamenii sunt mulțumiți de iluminatul public, spațiile pietonale din centru și transportul în comun. 87% dintre timișoreni au vorbit despre recuperarea patrimoniului, o temă de campanie a lui Dominic Fritz. Spitalele au nemlțumit 19% dintre timișoreni, iar 16% se declară nemulțumiți de administrația locală. Serviciile sociale au fost criticate de 13% dintre oameni. La fel, traficul tot mai sufocant al urbei noastre nemulțumește oamenii.
Nu știm dacă din cauza traficului, a lipsei locurilor de parcare au a crizei financiare. 50% dintre respodeneți spun că folosesc acum transportul în comun, față de 45% în 2022. Oamenii sunt mulțumiți că pot lua STPT-ul de lângă casă, de siguranța din mijloace și de confort. Frecvența și respectarea programului aifșt lasă însă oamenilor un gust amar. Chiar și așa, 62% dintre intervievați au spus că folosesc mașina personală. 60% e gradul de satisfacți referitor la calitata aerului, a apei de la robinet, curățeniei, zgomutului, spațiilor vezi și parcurilor din cartiere. Oamenii sunt mulțumiți de siguranța din oraș, de relațiile cu vecini și, aparent, alt aspect discutabil, și de piețe. Lipsa locurilor de aprcare e însă criticată, la fel ca absența facilităților sportive din cartiere.
Primăria face barometrul în calaborare cu UVT. ”Menținerea unui nivel ridicat de satisfacție generală este un semn pozitiv. Întotdeauna este loc pentru îmbunătățiri, dar stabilitatea este încurajatoare pentru noi ca administrație, este un indiciu că măsurile și inițiativele noastre sunt eficiente. Cred că cel mai bine se vede acest lucru în diferența uriașă între optimismul privind direcția Timișoarei, care a crescut față de anul trecut și a ajuns la aproape 70%, și pesimismul legat de direcția țării. Sunt și alte puncte îmbucurătoare, cum ar fi creșterea numărului de timișoreni care folosesc transportul în comun. Feedback-ul timișorenilor este extrem de valoros pentru noi, prin intermediul acestui instrument care ne ajută să avem o radiografie a cum se trăiește în Timișoara, o radiografie bazată pe date științifice. Mulțumesc UVT, echipei de cercetare și sperăm ca în viitor să colaborăm și pentru cercetări care ne arată și motivația din spatele răspunsurilor”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.
Marilen Pirtea a spus că astfel de studii sunt foarte importante. ”Această analiză, realizată în a opta ediție, este foarte importantă pentru comunitate. Expertiza pe care UVT o are, prin cele unsprezece facultăți componente, poate contribui semnificativ la bunul trai al cetățenilor orașului. Este mare nevoie de astfel de instrumente științifice, care pot deschide mintea, viziunea și sufletul oamenilor, care generează astfel încredere. Odată ce aceste instrumente științifice există și avem la dispoziție rezultatele cercetărilor, nu mai rămâne decât ca cei din zona politică și administrativă să le folosească, să-și ghideze activitatea și viitoarele decizii pentru îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea vieții. Proiectul Barometrului calității vieții în Timișoara oferă un exemplu bun pentru ca să înțelegem că parteneriatele dintre universitățile timișorene, Alianța Timișoara Universitară și administrația locală reprezintă cheia dezvoltării sustenabile a comunității. Felicit Primăria Municipiului Timișoara pentru consecvență, pentru modul în care susține realizarea sondajului și dă utilitate datelor, la fel cum îi felicit și pe realizatorii studiului, colegi cercetători din echipa de proiect, reprezentând mai multe dintre facultățile UVT”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.
Barometrul calității vieții în Timișoara, ajuns al ediția a opta, este realizat de Universitatea de Vest prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie. A fost realizat pe un eșantion de 2.525 de persoane, prin metoda față în față sau online. Marja de eroare este de ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%. Din echipa ce-l face fac parte coordoantorul Marius Matichescu, Alexandru Drăgan, Delia Vârgă, Daniel Lucheș, lector Silvia Fierăscu, Claudiu Boțoc, Livia Onici, Madalina Giurgi, și Raluca Răducanu.
