Întrebat de asfaltul mult-doritei centuri a Timișoarei, Ministerul Transporturilor a răspuns vigilent despre… şine, terminale şi autogări

Este evident că Timişoara are nevoie, urgent, de o centură ocolitoare. Importanţa acesteia depăşeşte dimensiunea strategică a unui transport sănătos, pentru că ea implică mai mult decât atât. Dacă ar fi dată în folosinţă, centura ar scuti zona urbană de un volum considerabil de autovehicule care o tranziteză zilnic, ar diminua nivelul de poluare a aerului, dar şi nivelul poluării fonice. În plus, s-ar reduce costurile de întreţinere pentru axele de circulaţie ale Timişoarei. În ciuda demersurilor făcute pe această temă, Ministerul Transporturilor nu și nu.

Centura este vitală…
…pentru transportatori, dar şi pentru traficul mic. Fiecare localitate are nevoie de o centură de ocolire pentru a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a comunităţii. În cazul Timişoarei situaţia este agravată de mărimea oraşului şi nivelul de aglomerare. Primarul Nicolae Robu a strâns semnături pentru a susţine petiţii către Guvernul Ponta, menite să sublinieze nevoia prioritizării acestui proiect. A ameninţat chiar că va chema cetăţenii în stradă pentru a face Ministerul Transporturilor să înţeleagă importanţa acestui priect. Şi-a răcit gura degeaba.

Un răspuns… praf în ochi
Parlamentarul Cornel-Mircea Sămărtinean a încercat să zguduie indiferența guvernanţilor vizavi de proiectele infrastructurale strategice, printre care și centura Timişoarei, întrebând care sunt intenţiile ministerului pentru următorii 15 ani în ceea ce priveşte acest subiect. Este a doua oară când deputatul încearcă să obţină un răspuns concret de la minister, după ce – în 2014 – a mai deranjat ministerul de resort cu o interpelare. Răspunsul primit este însă praf în ochi, sau mai bine spus praf în plămâni, pentru că centura nu este în cărţi până în 2020.
Master Planul în transporturi se limitează doar la proiecte majore, conform cu strategiile de transport europene. Nici pe acesta ministrul Ioan Rus nu l-a desluşit bine. În ceea ce priveşte proiectele mici, care ar putea fi dezvoltate tot cu bani europeni prin CNADNR, acestea sunt un subiect evitat pentru că nu se ştie dacă guvernul va putea finanţa marile proiecte. Deci, ce să mai vorbim despre cele mici… Dar chiar atât de mică şi neînsemnată să fie Timişoara încât să nu apară nici în schiţe?

MiniTimişoara…
…nu-şi are loc în Master Planul de transport. Bine, în schimb, că Timișoara că-şi face treaba când vine vorba de creşterea PIB. Master Planul General de Transport este documentul care stabileşte priorităţile de infrastructurale ale României pentru următorii 15 ani. Doar proiectele incluse în Master Plan vor putea fi finanţate din fonduri europene. În 2013, 2014 şi 2015 guvernul a oprit investiţiile de la bugetul naţional. Dar, mai grav, a anulat şi co-finanţările proiectelor europene.

„Judeţul Timiș…
…este cvasi-absent din lista de investiţii finantate de guvernul Ponta 3, fiind în continuare cu zero lei alocaţi proiectelor sale aflate în jurisdicţia guvernului pentru objective promise odata cu preluarea guvernarii de către PSD în anul 2012. Centura de sud, Centura de vest, racordul la autostradă… nici urmă. Realitatea este ca doar un sfert din Centura de ocolire a municipiului Timisoara, între Calea Lugojului şi Calea Aradului a fost realizată. Acest tronson a fost inaugurat în perioada guvernării PDL”, susţine deputatul Sămărtinean. Are dreptate! 

Urmărind…
…Master Planul General de Transport, iată în continuare planurile majore ale actualei guvernări cu privire la judeţul Timiş. În ceea ce priveşte sistemul rutier, cel care ne afectează practic cel mai tare, ministerul doreşte să realizeze drumul expres Sânnicolau Mare-Jimbolia-Timişoara, drumul expres Nădlac-Timişoara. Cele două ar trebui să se unească şi să se conecteze cu autostrada. Se doreşte şi realizarea unei autostrăzi de legătură de la vama cu Serbia spre autostrada Arad- Bucureşti, care se va forma paralel cu E70.

Dacă, anul trecut,…
…Ministerul Transporturilor arunca întrebările despre centura Timişoarei în curtea CNADNR, anul acesta CNADNR s-a întors în subordinea Ministerului Transporturilor, în urma unei OUG a Guvernului Ponta 3 din 17 decembrie 2014. În 2015 are un buget de 6,11 miliarde lei, în creştere cu 31% faţă de anul precedent. Are şi Timişoara parte de finanţare din aceste fonduri? Pe scurt, nu.

În Master Planul General…
…de Transport există proiecte de infrastructură pentru toate sectoarele de transport, dar niciunul dintre aceste proiecte nu rezolvă problema centurii.
Iată soluţiile propuse de minister: „pentru sectorul rutier a fost cuprins un proiect de drum Euro Trans pe tronsonul Timişoara-Moraviţa cu o lungime de 59 de km, împreună cu o variantă de ocolire pentru municipiul Timişoara cu o lungime de 30 km, fapt ce va ajuta la fluidizarea traficului din zonă, mai ales a traficului greu. În ceea ce priveşte varianta de ocolire Timişoara Sud, acest proiect se află în Scenariul de Referinţă al Master Planul General de Transport, fiind aflat în implementare”.

În afară de asfalt,…
…ministerul are planuri pe sectorul feroviar şi cel aerian. Pentru sectorul feroviar sunt cuprinse două proiecte de reabilitare linie cale ferată pe tronsoanele Timişoara-Caransebeş, respectiv Timişoara-Arad, adăugându-se şi un proiect de electrificare linie cale ferată pentru tronsonul Timişoara-Stamora Moraviţa.
Pentru sectorul aerian, mai exact aeroportul “Traian Vuia”, au fost identificate următoarele intervenţii: realizare terminal nou pasageri; realizare terminal nou cargo; extindere platformă staţionare aeronave; conexiunea multimodală (autogară); conexiunea multimodală (staţie CF); dotare cu echipament de siguranţă.
O precizare absolut importantă este aceea că perioada de implementare a Master Planului este de minim 30 de ani. Deci şi aceste câteva proiecte au un termen ambiguu de finalizare, dar cel mult 30 de ani.

Mirabela VLAD