Gabriel Almăjan este noul arhitect-șef al Timișoarei și de săptămâna viitoare va fi la birou. El este arădean și spune că vrea un dialog mai mare pe teme de urbanism în oraș. Almăjan a spus că nu îi plac trotuarele-șotron și trecerile de pietoni sub formă de clape de pian, iar Dominic Fritz vrea de la el să termine Planul Urbanistic General până la final de 2021.
Almăjan a terminat în 2001 Facultatea de Arhitectură la Timișoara și a rămas aici. De săptămâna viitoare va fi la birou. ”Prima greutate este lipsa de coneziune a propietarilor de clădiri ăn sine. Ceea ce mă bucură este că există o strategie pentru Timișoara, care beneficiază de cele cel mai mare patrimoniu, cel puțin ca număr de clădiri. Mă bucur foarte tare că văd din nou primăria ca un promotor de acțiune de reabilitare și un consultant pentru proprietari. Nu doar clădirile istorice formează acest patrimoniu, ci și spațiul public. Este foarte important să se înțeleagă rolul nostru, nu doar rolul meu și al echipei de la Direcția de Urbanism. Trebuie să ne ocupăm de aceste clădiri care sunt nesigure, nereziliente și nesustenabile. În acest sens trebuie să dezvoltăm direcția, pentru a se profesionaliza și a aduce specialiști, urbaniști membri ai Ordinului Arhitecților. Trebuie să începem dialogul înspre Facultatea de Arhitectură, Ordinul Arhitecților din România, Registrul Urbaniștilor. Nu s-a cultivat acest dialog în ultimii ani, doresc să o facem. Vom dezvolta dialogul în ideea de a implica specialiștii, cât și comunitate, asta înseamnă o guvernare participativă, cum spun documentele europene, dar și creștere calității vieții”, spune Gabriel Almăjan. Arhitectul a vorbit despre colaborarea cu studenții pentru refacere unor teme de proiectare, pentru a rezolva probleme rapid și cu costuri mai reduse în oraș
Arhitectul a vorbit și despre ceea ce îl dezamăgește la Direcția de Urbanism, pe care o cunoaște de două decenii. ”Mi-am asumat o provocare foarte mare, poate cea mai mare provocare de până acum. Vin dintr-o postură și o activitate de 20 de ani ca arhitect. Am acumulat o experiență atât pozitivă, cât și negativă, atât în privat, dar și în relație cu autoritățile. Îmi doresc să recâștig respectuld e sine în interiorul direcției, în calitate de angajat, dar și respectul celorlalți. În 2001 am terminat facultatea. Venema la primărie, în Direcția de Urbanism, care era un loc frumos, erau hărți pe pereți, iar oamenii munceau cu plăcere. Astăzi vă spun sincer că perspectiva nu mai este aceeași. Aș dori foarte tare să redevenim ceea ce ar trebui să fie o direcție de urbanism într-un oraș ca Timișoara. Eficiența acțiunilor și procedurilor trebuie regândită. Îmi doresc o transparentizare, și asta se poate face printr-un proces de digitalizare”, a punctat Almăjan, care a punctat că la Timișoara îi place că tinerii cumpără mai multe apartamente în imobilele istorice, spre deosebire de acum 15 ani.
Timișoara nu are nici acum un Plan Urbanistic General aprobat. El așteaptă de peste zece ani și este necesar pentru a ”ordona” dezolvtarea orașului. ”PUG-ul trebuie cât mai repede finalizat. Avem nevoie de un instrument modern, actual și integrat cu tot sistemul urban al Timișoarei. Prioritatea zero înr-adevăr este PUG-ul sau urgentarea procedurilor de aprobare a PUG-ului. Trebuie să avem un PUG, chiar dacă, ulterior, peste ani, constatăm că treuie revizuit. Trebuie să-l avem ca instrument de lucru”, a punctat arhitectul-șef. Almăjan a spus că poate într-un an să fie gata PUG-ul. Primarul Fritz e ceva mai optimist. ”Până la sfârșitul acestui an cred că este posibil să avem un PUG nou”, a precizat primarul Timișoarei.
Lui Almăjan nu îi plac trotuarele-șotron, pentru care Robu s-a certat cu șeful Direcției de Cultură și Patrimoniu. ”N-am să laud soluția estetică și materialele. Cred că la un moment dat vor trebui înlocuite cu o altă temă și soluție propusă de specialiști. Nu trebuie eu să desenez forma și culoarea trotuarelor. Ele nu sunt o soluție bună, dacă pot fi considerate soluții. Nu folosesc materiale pentru zonele protejate, nu se corelează cu fațadele, sistemul coloristic creează un deranj optic major. Am remarcat plimbându-mă cu bicicleta că nu sunt detalii constructive realizate. Nu cred că s-a făcut o dezbatere publică pe o asemenea intervenție, să facem din trotuare o tablă de șah”, crede Almăjan.
Deși trecerile de pietoni de la Catedrala Mitropolitană, sub formă de clape de pian, au fost doar lăudate, in principal, arhitectul născut la Arad nu e mulțumit nici de acestea. ”O altă idee care nu are nicio legătură cu funcționalitate. Siguranța este mai importantă decât modelul trecrilor de pietoni. Probabil că au avut succes, dacă dacă vom propune lucruri mai optime, vom avea și mai mare succes”, mai crede Almăjan.
