Semnalăm apariția recentă a unui volum de carte, aparținându-i istoricului Felix Ostrovschi, intitulat „Vremea vremurilor. Oameni sub povara extremelor”. Așa cum deja ne-a obișnuit, cu primele sale volume apărute în anul 2020 – „Faptul divers: trăire și simțire prin presa vremii” și „Zidire și devenire: cartierele Clujului în anul 1937”, Felix Ostrovschi își continuă eforturile de recuperare a trecutului folosind un instrument utilizat poate prea puțin în cercetările istoricilor și anume, presa de altă dată.
Revenind la volumul apărut de curând, sintagma „oameni sub povara extremelor” poate fi înșelătoare. Cele mai multe studii și analize s-au făcut asupra aspectelor politice, a curentelor de extremă politică care apar în viața politică românească. Însă, în cazul acestui volum, politica lipsește cu desăvârșire. Este vorba, subliniem de la bun început, de încercările extreme ce aparțin hazardului, care s-au abătut asupra populației României în perioada interbelică.
Folosindu-se de relatările din presa interbelică, Felix Ostrovschi selectează, sintetizează și grupează în șase mari capitole diferitele nenorociri abătute asupra spațiului românesc.
Astfel, primul capitol, „Când boala pândește”, sintetizează articole care prezintă epidemii, endemii și pandemii ce au măcinat oamenii de la începutul secolului al XIX-lea și până la primul război mondial. Cercetarea epidemiilor din punct de vedere istoric oferă un tablou real al contactului uman cu situații de criză.
Cel de-al doilea capitol, „Când flăcările mistuie”, ne prezintă incendii mici și mari, dar și tragedii colective. De la mici magazine, la câteva case care ard, ajungem la teatre, biserici, școli, hoteluri în care își pierd viața sute de oameni.
Capitolul al treilea, „Când vremea se răzbună”, ne dezvăluie fenomene meteorologice extreme. Sunt astfel prezentate temperaturi extreme, vânturi colosale, inundații sau perioade se secetă cruntă. Pentru omul evului mediu, fenomenele atmosferice, cum ar fi trăsnete, furtuni, ierni calde, veri reci, au slujit nu numai ca buletine meteorologice pentru perioada următoare, ci și ca „prevestiri” ale unor sentimente sociale sau politice.
În cel de-al patrulea capitol, „Când Pământul se mișcă”, cutremurele care au zguduit lumea din temelii, făcând sute și mii de victime, par să domine paginile.
În cazul capitolului al cincilea, „Când cerul amenință”, se pare că pericolul vine de sus, prin tot felul de fenomene astronomice reale și importante, de la comete, la stele căzătoare și eclipse care întunecă și înspăimântă lumea.
Și, ultimul capitol, „Când fiarele atacă”, ne prezintă o altfel de comuniune a omului cu natura, atunci când diferite animale, fie că vorbim de lupi, urși, vulturi, șerpi și altele, încearcă să-și impună supremația, punând în pericol viața oamenilor.
Dintre titlurile ziarelor răsfoite și folosite ca instrumente în recuperarea istorică putem aminti câteva, cum ar fi: „Alba-Iulia. Organ oficial al organizației partidului național-țărănesc” (Alba-Iulia), „Adeverul” (București), „Biruința” (Cluj), „Bunavestire de Duminică” (București), „Clujul” (Cluj), „Clujul Creștin” (Cluj), „Clujul Românesc” (Cluj), „Cultura Poporului” (Cluj), „Dimineața” (București), „Drapelul. Organ național-politic”, (Lugoj), „Foaia interesantă pentru petrecere și învățătură” (Orăștie), „Foaia Noastră” (Cluj), „Gazeta Bistriții” (Bistrița), „Gazeta Poporului” (Timișoara), „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Glasul Ardealului” (Cluj), „Înfrățirea” (Cluj), „Naționalul. Organ liberal-conservator” (București), „Libertatea” (Orăștie), „Lumea și Țara” (Cluj), „Glasul Ardealului” (Cluj), „Națiunea” (Cluj), „Meseșul” (Zalău), „Patria” (Cernăuți), „Patria” (Cluj), „România Liberă” (București), „România Nouă” (Cluj), „România Viitoare” (Cluj), „Solia Dreptății” (Deva-Orăștie), „Telegraful Român” (Sibiu), „Tribuna” (Arad), „Tribuna” (Cluj), „Tribuna” (Oradea), „Tribuna (Sibiu)”, „Tribuna Nouă” (Arad), „Unirea Poporului” (Blaj), „Universul” (București), „Viața Creștină” (Cluj), „Voința” (Cluj), „Voința Poporului” (Budapesta).
Din punct de vedere cronologic, cercetarea nu s-a oprit doar asupra perioadei interbelice. S-a coborât mai mult, ajungând în secolul al XIX-lea, pentru a putea urmări vremurile, dar mai ales reacțiile oamenilor de atunci și felul cum se raportau aceștia la amenințările venite pe negândite. Însă, în sensul opus, cercetarea s-a oprit în anul 1940, atunci când Europa, și nu numai, era deja intrată în zodia celui de-al doilea război mondial, Din punct de vedere geografic, deși s-a insistat pe spațiul clujean, aria de cercetare a fost extinsă cât mai mult, în încercarea de a radiografia întreg spațiul românesc. De asemenea, s-au urmărit și catastrofe teribile care au avut loc în spațiul european și nu numai. Dezastre și catastrofe au avut loc pe tot parcursul istoriei, peste tot, însă reacția la aceste evenimente a variat în funcție de starea de spirit predominantă în societate la momentul când acestea au loc.
Felul în care revoluțiile „naturale” au afectat societatea românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului XX, răzbate subtil din materialele publicate temeinic în ziarele vremurilor de odinioară. De aceea, subliniem încă o dată importanța apariției acestui volum de carte, atât pentru cititorii neavizați, cât și pentru spațiul istoriografic românesc și nu numai. Este una din sintezele de istorie care nu ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă și poate fi achiziționată direct de pe site-ul Editurii Argonaut (Vremea vremurilor. Oameni sub povara extremelor | Argonaut (editura-argonaut.ro), la un preț promoțional.
cluj24.ro
