Autoritățile au făcut publice în ultima zi a lunii ianuarie rezultatele recensământului realizat anul trecut, pe localități, iar veștile nu sunt bune. Timișoara, dar și Lugojul au pierdut foarte multă populație, iar concluzia prefectului Mihai Ritivoiua fost că primăria capitalei Banatului e de vină, deoarece nu a organizat bine recenzarea în teren.
În luna decembrie, se comunicase public doar o statistică referitoare la populația județului. Timișul are o populație de 650.533 persoane, în scădere cu 33.007 locuitori față de recensământul efectuat în toamna anului 2011, ceea ce ne plasează doar pe locul 5 în țară, ca mărime a populației. Municipiile din județ au pierdut populație în ultimii 11 ani (recensământul s-a amânat cu un an din cauza pandemiei). Timișoara a avut în octombrie 2011 319.279 de locuitori. Șeful Direțciei Județene de Statistică Sorin Belea, a punctat că o parte dintre locuitorii veniți din alte zone, precum Oltenia, nu s-au declarat timișoreni la recensământ. Acum, conform recenzării, ar mai fi doar 250.849, adică cu 68.430 de persoane mai puțin! Nici la Lugoj trendurile nu au fost pozitive. Scăderea e de doar 4911 persoane, de la 40.361, la 35.450 de locuitori înregistrați acum, în 2022. De altfel, în marea majoritate a orașelor, populația a scăzut, cu două excepții. La Recaș, sunt cu 11 persoane mai mult, iar Ciacova, cel mai mic oraș, are cu 86 de locuitori mai mult cu peste un deceniu.
Prefectul PSD Mihai Ritivoiu spune că nu reiese că populația ”pierdută” din Timișoara s-a mutat toată în zona periurbană și spune că de vină e primăria, care nu a recenzat populația cum trebuie. ”Rezultatele sunt sumbre. Cea mai importantă scădere ține de Timișoara, orașul a scăzut cu 21,4%, în termeni absouți 68.430 de locuitori fațăd e recensământul din 2011. Creșterea din zona periurbană nu a putut compensa scăderea Timișoara. Este o scădere cu 33.000. Zona periurbană a crescut, dar nu a putut compensa scăderea de populație a Timișoarei. Tot ce ține, de exemplu, de Poliția Locală, e legat direct de populația unei localități, e vorba de tot ce înseamnă alocări bugetare. Nu avem loc de oameni, e plin de studenți, oameni care muncesc. Avem un număr foarte mare de populație pe care nu putem să-l deservim și cu siguranță am avea nevoie de posturi suplimentare. Eu consider Primăria Timișoara direct responsabilă de dezastrul cu care ne confruntăm. din 341 de sectoare, 80 nu au fost recenzate, adică 23%. 21,4% este scădere, concluziile le trageți dumnevoastră”, a declarat Ritivoiu.
Cea mai mică localitate din județ e comuna Bara, care a rămas cu doar 299 de locuitori, față de 388 în octombrie 2011. Cu 22,9%, scăderea din Bara e, totodată, cea mai mare din județ, cu 1,5% mai mult ca Timișoara. Cea mai mare creștere o are comuna Giroc, urmată de Dumbrăvița și Moșnița Nouă, adică localitățile cu cel mai mare ”boom” imobiliar. Comuna Giroc a ajuns la o populație de 22.270 persoane (cu 13.882 persoane mai mult decât în 2011), comuna Dumbrăvița are o populație rezidentă de 20.014 persoane (cu 12.492 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Moșnița Nouă are o populație rezidentă de 16.424 persoane (cu 10.221 persoane mai mult decât în 2011). Comunele Dumbrăvița, Giroc și Moșnița Nouă au crescut cu 266,1% , 265,5%, respectiv cu 264,8% față de 2011.
Pentru 539.654 , au existat informații privind etnia, căci acest aspect, la fel ca religia și limba maternă, se iau în evidență strict în baza declarațiilor fiecărei persoane. Cei mai mulți timișeni s-au declarat români, 484.243 persoane (89,7%). Iată și minoritățile: 21.285 maghiari, 12.438 romi, 6.447 sârbi, 4.684 germani, 4.131 ucraineni, 3.244 bulgari dar și slovaci (939), italieni (358), croați, evrei, cehi, turci, greci, ruși- lipoveni, albanezi și tătari.
538.748, adică 91,8% din populație a declarat că are româna ca limba maternă. 3,7% au declarat limba maghiară ca maternă, iar cu romani și sârbă, avem un procent de 1%. 79,1% dintre timișenii recenzați s-au declarat ortodocși, adică 531.055 . Avem 40.703 de catolici, 27,666 de penticostali, 8316 baptiști și 6780 de reformați.
46,6% dintre timișeni sunt căsătoriți, adică 148.741 de bărbați și 154.692 de femei. 38,5% dintre timișeni nu au fost niciodată căsătoriți. 22,1% dintre populația județului are studii superioare, iar conform recensântului, 8321 de persoane au statutul de șomeri.
