Dorința lui Dominic Fritz de a impune un regulament pentru viitoarele dezvoltări imobiliare de pe zona fostelor fabrici a generat o dezbatere publică cu accente penibile. Atât pentru administrație, cât și pentru unii afaceriști, în frunte cu Marius Cristescu de la Bega Grup, ceea ce, pentru cetățeanul neutru, poate ridica serioase smene de întrebare spre direcțai în care se îndreaptă capitala Banatului, oraș ce odinioară dădea tonul în România!
Inclusiv modul de comunicare al administrației Fritz naște din nou discuții, ceea ce nu e deloc ceva nou. Înainte de dezbatere, Ilie Sîrbu, președintele Asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei a pus problema că unele idei sunt formulate cu gândul la naționalizare, deși edilul susține că nu vrea să se trezească în viitor cu cartiere noi fără suficiente străzi, aprcuri și alte lucruri de bun-simț. Problemă ridicată de consilierul Simion Moșiu și la dezbatere. ”Să nu ne trezim că cetățenii ne aduce aminte de perioada 1947-1950, când comuniștii au confisat proprietățile prin naționalizare. Poate foarte ușor să se ducă discuția spre o naționalizare mascată”, a spus Moșiu.
De remarcat modul în care Marius Cristescu, parte a celebrul tandem „frații Cristescu” alături de mai calmul frate Emil, a înțeles să se comporte la dezbatere, adică pe modul orwellian ”unii suntem mai egali decât alții” (A se vedea celebra nuvelă ”Ferma animalelor” cu porcii reprezetând oligarhii). Deși era pe listă spre finalul dezbaterii, a început să vorească peste jurnalistul Mircea Opriș, întâlpător sau nu angajat la Renașterea bănățeană, deținut de Cristești, cu motivațai caraghioadă că Opriș i-a cedat din timpul său. Considerându-se probabil o vedetă prin oraș, Cristescu nici nu s-a prezentat.
Omul de afaceri cotnroversat este nemulțumit de faptul că se cere donarea utilităților publice înainte de a se finaliza și blocuri într-o investiție privată. El a ridicat și alte probleme ”plastice”. ”De ce trebuie să donez drumurile? Poate cetățenii care vor locui vor să aibă un cartier închis, să fie siguri că nu vine un țigan să le dea peste cap”, a spus Cristescu, într-un stil ”interesant”. Juristul Tiberiu Negrei a ridicat problema absenței primarului de la dezbatere, în condițiile în care proiectul este inițiat de el. ”Acest proiect este inițiat de către domnul primar. Nu se respectă Legea Transparenței. La dezbateri participă obligatoriu inițiatorul”, a spus Negrei, care a și punctat că e doar a patra dezbatere oublică în 2024.
Arhitectul-șef Bogdan Almăjan a fost cel care a condus dezbaterea, cu argumente și răbdare, dar într-adevăr, fără a suplini obligația primarului. ”Există în lume mecanisme pentru a dona anumtie funcțiuni, și în America, mama capitalismului, Dacă oferi locuințe sociale, primește indicatori suplimentari. Trump a beneficiat de acets lucru”, a spus Almăjan, în contextul în care donarea de anumite lucruri construite a fost un măr al discordiei. Reprezentantul Dedeman a bătut obrazul primăriei că în viitorul HCL, dezvoltatorii au zece obligații, iar primăria, două, dintre care una de supraveghere.
Reprezentantul firmei Constructim a ridicat problema donării utilităților anterior obținerii autorizațiilor pentru obiectivele de interes, în speță blocurile. Marius Cristescu a anunțat o apoclaispă imboiliară veritabilă, deși regulamentul nu este decât pentru fostele zone industriale. ”Suntem obligați să terminăm onvestițiile publice înainte de cele private. Locuințele în Timișoara vor deveni mai scumpe ca în București. Acest regulament va duce la dublarea prețului apartamentelor din Timișoara”, a anunțat el. Ilie Sîrbu a ridicat și el problema condiționării donației, aspect negat de arhitectul-șef.
Mai multe firme și-au spus doleanțele, iar concluzia a vrut să o aibă Darius Jumanca, afectta și de reglementările pentru zona Galeria-Kapa-Euro, unde deține și el o parte din centrele comerciale. El a precizat că a regulamentul orașului pentru reabilitarea clădirilor istorice a lăsat de dorit. Dezbaterea nu s-a terminat, așadar, într-o noyă pozitivă sau constructivă…
