Viitorul României este extrem de incert, în condițiile în care aproape unul din cinci tineri nici nu muncește, dar nici nu studiază. Campusul dual pe care Universitatea Politehnica l-a propus, și care se va ridica în Zona Soarelui, este văzut ca o soluție la aceste statistici negre.
Campusual dual a primti finanțare prin PNRR și este un proiect sprijinit ce cele patru universități de stat, primărie, nouă licee industriale și 16 companii din Timișoara, disperate an de an să găsească forță de muncă bine pregătită. Campusul va avea șase clădiri de învățământ pre-universitar, fiecare cu cinci săli de clasă, laboratoare și spații de recreere, dar și alte șase clădiri pentru învățământ universitar, cu câte trei săli de curs, plus laboratoare. Vor fi și ateliere de practică de electronică, mecanică, electrică, robotică, telecomunicații, industria apei și horeca, 60 de camere de cazare, spații de studiu, sală de sport și cantină. Până e gata campusul, cursurile se vor face, improvizat, în unitățile de învățământ existente.
Rectorul UPT vorbește și de schimbările pe piața industrială. ”„Piața muncii are nevoie de parteneriate sănătoase și este timpul să lăsăm orgoliile de o parte pentru că vin vremuri grele. Schimbările produse de automatizare sau tehnologiile emergente, precum și accelerarea impactului schimbărilor climatice sunt doar câteva dintre provocările industriei și sistemului educațional, în egală măsură. Răspunsul la aceste provocări poate fi doar un parteneriat sănătos și deschis pentru construcția unei piețe a muncii echitabilă și rezilientă. Campusul regional pentru învățământ dual reprezintă esența unui astfel de parteneriat, între comunitatea educațională, autoritatea publică și industrie. Automatizarea și integrarea intereselor comune și specifice într-un proiect de mari dimensiuni, cu un impact relevant, pozitiv, asupra tuturor părților implicate e în sine o provocare”, spune Florin Drăgan.
Campusul va avea specializări acum la mare căutare. ”Campusul va acoperi patru domenii economice foarte importante: automotive – cu componentele specifice de automatizări, industry 4.0, mecatronică, inginerie electrică și mecanică, electronică și telecomunicații – în domenii de vârf, gestionate de partenerii locali, industria apei – cu toate componentele sale prin parteneriatul cu companiile de apă din regiune, construcții și industria ospitalității. Practic, prin construcția rutei complete de educație în sistem dual, campusul va avea ca beneficiari atât elevi din liceele partenere, dar și studenți din noile programe de studiu ce se vor construi în sistem dual, la nivelul universităților. Până la construcția campusului, proiectul își propune formarea a cel puțin 150 de studenți și 250 de elevi, dintre care un procent important îl reprezintă cei ce provin din mediile defavorizate”, spune Dan Diaconu, director în cadrul UPT.
În condițiile în care Facultatea de hidrotehnică a fost absorbită la cea de Construcții pentru că era foarte slabă (se intra la buget și cu medii de 6 într-o vreme), se vorbește despre necesitatea acestor specializări. ”Ținând cont de nevoile de dezvoltare durabilă tot mai puternice ale domeniului apei, în contextul generat de schimbările climatice, este nevoie de crearea cât mai urgentă a unor calificări profesionale complete având scop declarat dezvoltarea educației centrată pe nevoile elevului sau studentului, în strânsă concordanță cu necesitățile si nevoile pieței. În acest context, participarea companiilor de apă din Timisoara, Arad și Deva ca și parteneri în cadrul acestui proiect, alături de universități puternice, poate genera un model de urmat și pentru alte sectoare de interes ale economiei naționale”, spune Ilie Vlaicu, directorul Aquatim.
România are 19,8% dintre tineri și șomeri, și neînmatriculați la studii (NEETs). Campusul dual ar fi menit să rezolve o parte a problemei. ” Dacă reușim să vorbim pe înțelesul lor, să le arătăm tinerilor ce pot învăța în campusul dual, să le oferim burse să nu mai părăsească școala prematur, vom reuși să scădem acest procent îngrijorător pentru România. Va fi o muncă extraordinar de dificilă pentru că în primul rând trebuie să schimbăm mentalitatea unor categorii de oameni. Avantajul acestui model este că poți avea o meserie și apoi, dacă ai potențial, poți să-ți continui studiile prin pași succesivi, chiar până la nivel de doctorat”, mai spune Florin Drăgan.
Noul campus trebuie să fie gata în 2026, termenul-limită al proiectelor PNRR.
