De departe, cel mai avid după aparițiile în presă este Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș”, unul care plătește o comunicare din surse externe. Și apelează la comunicatele de presă fie că are ceva de comunicat, fie nu, dintr-un narcisism media dezvoltat de când Cristian Oancea a preluat conducerea spitalului, în pandemie, narcisisim care nu exista pe vremea fostei directoare, Voichița Lăzureanu.
Cei de la Babeș au considerat oportun să ne amintească despre Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, fără a comunica date exact despre situația din Timișoara. ”24 martie 1882 este ziua în care doctorul Robert Koch a înștiințat comunitatea medicală despre descoperirea cauzei acestei afecțiuni, bacilul care provoacă boala. În momentul anunțului lui Koch la Berlin, tuberculoza îngenunchea Europa și continentul american. Unul din șapte oameni mureau din cauza acestei maladii. Descoperirea lui Koch a deschis calea către diagnosticarea și vindecarea TB. Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei reprezintă încă un mijloc de prezentare a consecințelor devastatoare asupra sănătății, dar și sociale și economice produse de această afecțiune. Este, totodată, un îndemn pentru a intensifica eforturile de a pune capăt ‘epidemiei globale’ de TB. Această zi a fost adoptată pentru a inspira speranța, a pune cât mai repede în practică inovațiile apărute în urma cercetărilor, a accelerării acțiunilor pentru investiții sporite, o absorbție mai rapidă a noilor recomandări ale OMS și intensificarea colaborărilor multisectoriale pentru combaterea tuberculozei”, spune Adriana Socaci medic pneumolog coordonator tehnic județean al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.
Lecția de istorie medicală continuă la fel de plictisitor. „În România, Ministerul Sănătății consideră tuberculoza o problemă majoră de sănătate publică, astfel că activitățile de combatere a răspândirii acesteia, prevăzute în Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei – diagnosticul și tratamentul bolnavilor de TB, controlul contacților acestora, tratamentul preventiv, activitățile de informare, educare, comunicare și suportul social sunt gratuite și urmăresc asigurarea serviciilor centrate pe pacient, în conformitate cu recomandările OMS. Readucerea Tuberculozei în centrul atenției politice trebuie să acționeze ca o oportunitate de a «reconstrui diferit», folosind lecțiile învățate în pandemie, care să determine adoptarea rapidă a noilor tehnologii, a noilor tratamente și a celor mai eficiente modele de intervenție pentru combaterea TB în întreaga regiune”, mai spune Adriana Socaci.
Spitalul, atât de avid de zile mondiale, care, în principiu, nu prea interesează pacienții, nu a explicat niciodată ce s-a întâmplat în controversatul dosar cu doctorul Musta, cu toate că judecata s-a finalizat și s-ar fi putut oferi un punct de vedere public. Reamintim, medicul Virgil Musta a afost acuzat de DNA că folosea asistentele de la spitaș pentru a-i procesa testele de covid de la clinica sa privată, Profilaxis. Instanțele l-au achitat pe medic, deși e o realitatea cunoscută de mulți timișoreni, că se testau la Profilaxis și erau trimiși să ridice rezultatul de la Babeș. De ce și cum a fost așa ceva legal, nu se comunică. Probabil pentru nu exista o Zi Mondială a Testelor Făcute la Privat și Procesate la Spitalul De Stat.








